Ministerul Justitiei invoca, in expunerea de motive care insoteste proiectul de modificare a legilor Justitiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curtii Constitutionale, dar si noile "realitati si nevoie ale sistemului judiciar" care impun reformarea cadrului legislativ in domeniu.

"In ultimii ani a avut loc o reforma profunda a legislatiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizata prin adoptarea celor patru coduri in materie civila si penala care au modificat competentele instantelor si parchetelor, au reorganizat caile de atac, au generat tipuri noi de cauze si proceduri, au determinat ample reorganizari ale sectiilor si completelor instantelor. Desi unele modificari ale legilor justitiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere in aplicare a noilor coduri, totusi exista si alte aspecte de ordin legislativ in acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei si dezbaterii publice", se arata in debutul expunerii de motive al proiectului de modificare a legilor Justitiei, conform News.ro.

Ministerul sustine ca in deceniul scurs de la publicarea legilor justitiei realitatile si nevoile sistemului judiciar s-au schimbat partial, impunandu-se reformarea lor, situatie constata atat in practica Consiliului Superior al Magistraturii, cat si a celorlalte institutii din sistemul de justitie.

Este dat, cu titlu de exemplu, actualul sistem de evaluare a activitatii judecatorilor si procurorilor care, in opinia ministerului Justitiei, si-a dovedit ineficienta, nereusind sa evidentieze diferentele care trebuie sa existe in mod inerent intre judecatori si respectiv procurori.

De asemenea, in expunerea de motive sunt invocate o serie de decizii ale CCR prin care au fost declarate neconstitutionale mai multe prevederi din legile Justitiei, precum procedura de revocare a membrilor CSM sau modalitatea de suspendare a unui magistrat.

"La elaborarea proiectului propus s-au avut in vedere propunerile Consiliului Superior al Magistraturii care, in calitate de garant al independentei Justitiei, are rolul de a aplica dispozitiile legale privind cariera magistratilor si organizarea instantelor, carora le-au fost aduse modificari in urma discutiilor in cadrul grupului de lucru consituit in acest sens in 2016", se mai arata in expunerea de motive a proiectului privind modificarea legilor Justitiei.

Ministerul arata ca prin aceasta initiativa a incercat gasirea celor mai eficiente solutii legislative ce pot imbunatati activitatea si organizarea sistemului judiciar, activitate a carei calitate depinde in principal de calitatea resursei umane care realizeaza justitia, in toate dimensiunile ei: cunostinte profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate si dedicare.

De asemenea, este invocat si ultimul raport MCV al Comisiei Europene care stipuleaza ca CSM a propus o modificare a sistemului de evaluare si de promovare a magistratilor.

In ceea ce priveste eliminarea presedintelui din procesul de numire a procurorilor sefi ai principalelor parchete si mentinerea in acest proces doar a Ministerului Justitiei - institutia care propune - si a Consiliului Superior al Magistraturii - institutia care poate refuza o singura data motivat -, ministerul arata ca atat selectarea candidaturilor, cat si numirea in functie de catre CSM trebuie sa se realizeze intr-un mod deschis, transparent si bazat pe merite.