Ce fac economistii din diaspora in tara unde laureatii de Nobel nu au loc in universitati

Joi, 27 iulie 2017, 13:55 Actualitate | Esenţial

Economişti români care au în CV instituţii ca MIT, Stanford, Sorbona, Columbia Univerity, Duke, Stockholm University au revenit zilele acestea în ţară, ca să-şi prezinte lucrările ştiinţifice. Lor li se alătură profesori de talie internaţională, inclusiv un laureat al premiul Nobel în Economie. E a patra ediţie a proiectului ERMAS – Economişti Români din Mediul Academic din Străinătate – conferinţă organizată în România (din doi în doi ani la Cluj) de economişti rămaşi încă aici, alături de alţii emigraţi. În acest context, prorectorul UBB recunoaşte că mediul academic local are nevoie de forţe proaspete: “contăm pe prezenţa voastră”, le-a transmis acesta economiştilor români care predau în universităţi din afară, dar şi invitaţilor străini.

ERMAS are loc zilele acestea în sălile Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – în perioada 26-28 iulie 2017 la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Printre keynote speakers: laureatul Nobel in economie Eric Maskin (2007). Peste 50 de lucrări urmează să fie prezentate în cadrul conferinţei, majoritatea de către profesori români afiliaţi unor universităţi din străinătate. Mai multe informaţii despre participanţi şi temele lor de cercetare găsiţi AICI

Chiar din deschiderea conferinţei, Daniel David, prorector UBB responsabil cu cercetarea, le-a lansat un îndemn economiştilor din diaspora şi celor străini. În lupta paradigmelor, între cea clasică şi inovaţie, în România pare să fi câştigat, deocamdată, cea clasică. Asta înseamnă că nu suntem la nivelul a ceea ce se întâmplă în cercetare în Europa şi în lume. David aminteşte chiar că în România laureaţii de Nobel nu pot fi coordonatori de doctorate. Menţionăm că economiştii români implicaţi în ERMAS au elaborat recent un studiu în care au arătat că profesori cu prestigioase distincţii în domeniile lor (inclusiv laureaţi de Nobel) nu ar întruni standardele minimale cerute în România pentru a ajunge la gradul didactic de profesor universitar. În schimb, cei mai mulţi dintre profesorii români nu fac faţă standardelor internaţionale de universităţi de Top 500.

Citeste tot articolul pe Actual de Cluj