Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) considera ca dispozitiile penale in vigoare cu privire la infractiunea de abuz in serviciu "sunt formulate in sens larg si in termeni vagi", potrivit motivarii deciziei prin care a fost solutionata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bombonica Prodana, fosta sotie a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, informeaza Agerpres.
"Dispozitiile penale in vigoare sunt formulate in sens larg si in termeni vagi, ce determina un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a altor cerinte fundamentale ale principiului statului de drept, aceasta redactare constituind premisa unor interpretari si aplicari arbitrare/aleatorii", se arata in motivarea publicata miercuri de CCR.
Conform sursei citate, o astfel de omisiune are relevanta constitutionala, deoarece afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale persoanei impotriva careia se formuleaza o acuzatie penala. In aceasta situatie, CCR considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptei, in functie de care sa se aprecieze daca este sau nu vorba de o infractiune.
Curtea Constitutionala precizeaza, totodata, ca nu are competenta de a remedia acest viciu normativ, intrucat ar intra in sfera exclusiva de competenta a legiuitorului primar sau delegat si, astfel, si-ar depasi atributiile legale.
"Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii", se arata in motivare.
De asemenea, CCR a retinut ca legiuitorul trebuie sa tina seama de principiul potrivit caruia incriminarea unei fapte trebuie sa intervina ca un ultim resort in protejarea unei valori sociale, ghidandu-se dupa principiul "ultima ratio" in exercitarea competentei de legiferare in materie penala.
"Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat ca, in materie penala, acest principiu trebuie interpretat ca avand semnificatia ca legea penala este singura in masura sa atinga scopul urmarit (alte masuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii in realizarea acestui deziderat), iar nu ca avand semnificatia ca legea penala trebuie privita ca ultima masura aplicata din perspectiva cronologica. Mai mult, masurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmarit trebuie sa fie adecvate, necesare si sa respecte un just echilibru intre interesul public si cel individual", se mai mentioneaza in motivare.
Livia Stanciu, opinie concurenta: CCR se substituie Parlamentului si reconfigureaza reglementarea infractiunii de abuz in serviciu
Curtea Constitutionala se substituie Parlamentului si reconfigureaza reglementarea infractiunii de abuz in serviciu, apreciaza judecatorul Livia Stanciu intr-o opinie concurenta cuprinsa in motivarea deciziei prin care a fost solutionata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bombonica Prodana.
"Practic, Curtea se substituie Parlamentului si, bazandu-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere careia ii atribuie un alt sens, reconfigureaza reglementarea infractiunii de abuz in serviciu. Daca anterior Parlamentului i se oferise un cadru, repere de ordin constitutional care sa jaloneze optiunile de politica penala ale legiuitorului, in prezenta decizie Curtea transforma acest cadru intr-o singura optiune: obligatia Parlamentului de a stabili un prag valoric in cazul infractiunii de abuz in serviciu", sustine Livia Stanciu.
In opinia sa, in acest caz, CCR si-a depasit competentele, instituind o obligatie pentru puterea legiuitoare.
"Se poate lesne constata ca se adauga astfel la considerentele Deciziei nr.405/2016, in sensul reinterpretarii unor aprecieri cuprinse in considerentele acesteia si convertirea lor, cu incalcarea competentei Curtii Constitutionale, intr-o obligatie pentru legiuitor. Aceasta obligatie nu are insa niciun suport constitutional, pentru ca nu este sustinuta de niciun dispozitiv de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate - nici cel al Deciziei nr.405/2016, care priveste o cu totul alta problematica, si nici cel al prezentei decizii, cata vreme solutia este de inadmisibilitate", se arata in opinia concurenta.
Livia Stanciu considera, in concluzie, ca decizia de inadmisibilitate pronuntata trebuia sa cuprinda doar considerentele care explica solutia pronuntata, respectiv lipsa de competenta a CCR, care nu se poate substitui legiuitorului primar sau delegat.
Curtea Constitutionala a respins, pe 6 iunie, exceptia privind articolul 297 alineatul l din Codul penal, referitor la "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos (...)" si a considerat ca nu este de competenta Curtii sa reglementeze pragul valoric al prejudiciului in cazul abuzului in serviciu.
Instanta suprema a decis, pe 28 martie, sa sesizeze CCR in privinta definitiei abuzului in serviciu, la cererea fostei sotii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.
Bombonica Prodana a depus, pe 2 martie, o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei "indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu.
Procurorul DNA s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similare.
Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala.
Bombonica Prodana, fosta Dragnea, a fost trimisa in judecata de DNA in dosarul privind angajarile fictive a doua membre PSD la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. In acelasi dosar, Liviu Dragnea a fost trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.
6
20
