Curtea Constitutionala (CCR) a decis miercuri, cu majoritate de voturi, ca desfiintarea notiunii de conflict de interese pentru functionarii publici si inlocuirea acesteia cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane" este constitutionala, respingand astfel sesizarea depusa de USR, PMP si PNL, potrivit news.ro.
"Curtea a statuat caￌ restrangerea sferei incriminaￌrii infractￌiunii de conflict de interese nu este de naturaￌ a incaￌlca dispozitￌiile constitutￌionale referitoare la dreptul internatￌional sￌi dreptul intern, prevaￌzute la art.11 din Legea fundamentalaￌ", se arata intr-un comunicat de presa transmis de CCR.
Judecatorii constitutionali argumenteaza ca actele internationale privind lupta impotriva coruptiei, pe care Romania s-a angajat sa le respecte, lasaￌ la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, faￌraￌ a le impune, in mod expres, prevederea in legislatￌia natￌionalaￌ a anumitor infractￌiuni, intr-o anumitaￌ manieraￌ sau cu un contￌinut prestabilit. Printre actele internationale care reglementeaza lupta anticoruptie, CCR enumera Conventￌia Natￌiunilor Unite impotriva coruptￌiei, Conventￌia penalaￌ privind coruptￌia sￌi Conventￌia penalaￌ privind coruptￌia, adoptataￌ la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.
"S-a retￌinut, totodataￌ, caￌ proiectul de lege analizat nu incalcaￌ principiul egalitaￌtￌii in drepturi, prevaￌzut la art.16 alin.(1) din Constitutￌie, legiuitorul, in aplicarea politicii sale penale, avand competentￌa saￌ prevadaￌ reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar sￌi exceptￌii de la aceste reguli, cataￌ vreme acestea din urmaￌ au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil", se mai arata in comunicatul CCR.
Judecatorii constitutionali demonteaza criticile formulate de PNL, USR si PMP, conform carora modificarea legislativa privind conflictul de interese restrange sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infractiunii de conflict de interese, explicand ca "infractￌiunea anterior mentￌionataￌ putand fi saￌvarsￌitaￌ, conform Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, de caￌtre orice functￌionar public".
Totodata, Curtea a respins si obiectia contestatarilor legii privind incalcarea principiului bicameralismului deoarece forma adoptata de Camera Deputatilor este diferita de cea votata de Senat.
"Din interpretarea teleologicaￌ a contￌinutului celor douaￌ forme ale proiectului de lege, se poate constata caￌ, in ambele cazuri, finalitatea avutaￌ in vedere a fost aceea a restrangerii sferei reglementaￌrii infractￌiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infractￌiunii, fie pe calea reglementaￌrii unor exceptￌii, in cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bazaￌ, prevaￌzute la art.301 alin.(1) din Codul penal, in cazul Camerei Deputatￌilor, a unor fapte, imprejuraￌri sau efecte pe care faptele comise de functￌionarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane", se mai arata in comunicatul de presa al Curtii Constitutionale.
USR, PNL si PMP au depus, pe 8 mai, la Curtea Constitutionala, o sesizare de neconstitutionalitate a Legii de modificare a art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinteaza notiunea de conflict de interese pentru functionarii publici, aceasta fiind inlocuita cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane": USR argumenteaza ca legea incalca principiile bicameralismului si al egalitatii cetatenilor in fata legii.
Sesizarea vizeaza initiativa deputatilor Marton Arpad-Francisc (UDMR), Nica Nicolae-Ciprian (PSD), Roman Victor (PSD), Ionescu Aurelian (PC) si Marocico Ion (UUR) prin care este inlocuita sintagma "conflict de interese" cu "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane" si restrangerea sferei de aplicare a acestei infractiuni.
Semnatarii sesizarii sustin ca legea adoptata de Parlament incalca principiul bicameralismului, obligatii asumate prin tratate internationale, obligatia de respectare a Constitutiei si a principiului egalitatii in fata legii.
In ce priveste primul argument, cel referitor la incalcarea principiului bicameralismului, in sesizare se arata ca exista diferenta de continut juridic intre forma legii adoptata de Senat si cea adoptata de Camera, deputatii introducand modificari majore, fara ca acestea sa fi fost analizate de catre senatori.
"Camera Deputatilor nu s-a limitat insa la dezbaterea si amendarea textelor de lege adoptate de Senat, ci a procedat la modificarea substantiala a art. 301 alin. (1), determinand transformarea insusi continutului juridic al infractiunii de ￂconflict de intereseￂ, indepartandu-se de scopurile avute in vedere de initiatorii proiectului, respectiv restrangerea sferei de aplicare a dispozitiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal prin exceptarea unor situatii si eliminarea unor categorii de subiecti activi", se arata in sesizare.
In forma aflata in vigoare, articolul 301 alin. (1) din Codul Penal stipuleaza: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."
In forma adoptata de Camera Deputatilor, articolul va prevede ca: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani."
Astfel, Camera a adoptat, sustin contestatarii, patru modificari majore fara ca senatorii sa le fi dezbatut in prealabil: 1. eliminarea sintagmei "ori a participat la luarea unei decizii", prin care a fost exclus din sfera ilicitului penal conflictul de interese savarsit prin intermediul organismelor colegiale de decizie; 2. eliminarea sintagmei "direct sau indirect", prin care a fost dezincriminat, intr-o anumita masura, conflictul de interese constand in obtinerea de foloase patrimoniale in mod indirect, sanctionarea acestei fapte fiind lasata la libera apreciere a instantelor de judecata; 3. eliminarea sintagmei "sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura", prin care se permite conflictul de interese savarsit in beneficiul partenerilor de afaceri, colegilor de munca sau oricaror benefactori din trecut sau din prezent; 4. adaugarea sintagmei "pe o perioada de 3 ani", prin care interdictia dreptului de a ocupa o functie publica a fost limitata la numai trei ani.
In al doilea rand, contestatarii legii sustin ca legea incalca obligatii asumate de statul roman prin ratificarea unor tratate constitutionale. Este vorba de Conventia penala privind coruptia adoptata de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999 si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 31 octombrie 2003 care prevad obligatia partilor semnatare de a lua masuri de combatere a coruptiei, activa sau pasiva, agentilor publici.
In ce priveste incalcarea obligatiei de respectare a Constitutiei, autorii sesizarii afirma ca ea a survenit deoarece Parlamentul nu are dreptul sa modifice legislatia penala decat cu respectarea normelor constitutionale, iar acest lucru a fost ignorat in cazul de fata.
Constitutia ar fi fost nesocotita in ce priveste principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, stipulata de articolul 16 alin. (1) din legea fundamentala. In mod concret, este vizata limitarea la numai 3 ani a interdictiei ocuparii unei functii publice de catre persoanele condamnate pentru savarsirea infractiunii redenumite "Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", masura care confera functionarilor publici un regim juridic mai favorabil in comparatie cu alte categorii de cetateni, carora li se aplica regulile comune ale reabilitarii.
"Pe langa faptul ca amendamentul nu prezinta nicio justificare legala sau morala (din acest punct de vedere fiind mai simplu de justificat o masura contrara, de inasprire a pedepselor pentru functionarii publici, avand in vedere nivelul de raspundere pe care il presupune exercitarea unor prerogative de putere publica), acesta va incuraja functionarii publici sa comita conflicte de interese la adapostul posibilitatii de a reveni intr-o functie publica dupa numai 3 ani", se arata in sesizare.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, cu 187 de voturi ￢pentru, 79 de voturi ￢impotriva" si 6 abtineri, proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinteaza notiunea de conflict de interese pentru functionarii publici, aceasta fiind inlocuita cu sintagma "folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane".
Potrivit expunerii de motive, "se impune amendarea dispozitiilor art. 301 si 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza: modificarea titlului art. 301 prin inlocuirea sintamei ￂconflictul de intereseￂ cu sintagma ￂfolosirea functiei pentru favorizarea unor persoaneￂ".
2
7
