Curtea de Apel Bucuresti a decis, miercuri, intoducerea Serviciului Roman de Informatii, a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Finantelor ca parti responsabile civil in dosarul mortii disidentului comunist Gheorghe Ursu, ucis in bataie in timpul interogatoriilor din beciurile Securitatii, informeaza News.ro.

Gheorghe Ursu, disidentul ucis in bataie de SecuritateFoto: Fundatia Gheorghe Ursu

La termenul de miercuri al procesului, inculpatii Vasile Hodis si Marin Parvulescu, fosti ofiteri de Securitate si ulterior angajati ai SRI, au aratat ca nu doresc sa urmeze procedura simplificata, ca urmeaza sa dea declaratii in proces si ca nu recunosc faptele pentru care au fost trimisi in judecata.

A urmat o declaratie ampla a lui Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, omorat in bataie in noiembrie 1985. "Aveam 27 de ani in 1985. Am varsta pe care o avea tatal meu cand a murit. In acel an, tatal meu a inceput sa fie urmarit si anchetat pentru ca avea o atitudine ostila statului comunist. Actiunile lui erau rezultatul exasperarii cultului personalitatii a dictatorului Ceausescu si nu exista opozitie din partea cetatenilor. Era inginer si poet. Din pozitia de inginer a avut posibilitatea sa cunoasca direct ordinele criminale ale lui Ceausescu", a aratat Adrian Ursu.

In continuare, Andrei Ursu a spus ca problemele tatalui sau cu regimul comunist au inceput odata cu sarcina de a consolida blocul "Patria" din Capitala, dupa cutremurul din 1977. "A fost desemnat dupa cutremurul din 1977 pentru consolidarea blocului Patria pentru ca el era specializat in asigurari seismice. In aceasta calitate, a realizat un proiect de consolidare care a fost respins chiar de Nicolae Ceausescu, intr-o sedinta. Ceausescu avea interesul de a opri toate consolidarile la blocurile afectate de cutremur. Le-a spus sefilor de proiect ca s-au facut abuzuri si exagerari si ca nu mai au voie sa consolideze, cu sanctiunea inchisorii. A spus sa le tencuiasca. Tatal meu a consemnat discursul lui Ceausescu din 4 iulie 1977, care a fost un moment de turnura pentru soarta blocurilor din Bucuresti. A spus ca nu se vor consolida blocurile construite in regimul burghezo-mosieresc, astel ca toate blocurile au ramas neconsolidate, respectiv cele cu bulina", a mai aratat Ursu.

Relatarea a continuat cu demersurile facute de Gheorghe Ursu pentru a reabilita blocurile afectate de cutremur. "Tatal meu nu a suportat aceasta idee, mai ales pentru soarta locatarilor care nu au fost nici evacuati, nici informati. Ceausescu a dat ordin ca pana la 23 august sa se termine toate blocurile. Ceausescu nu voia sa mai dea ingineri si resurse pentru consolidarea blocurilor pentru ca incepuse proiectul la Casa Poporului. Tatal meu si-a dat seama ca nu putea sa ii anunte pe locatarii din 300 de blocuri care erau in stare foarte grava dupa cutremur. Mai erau inca 4.000 de blocuri avand gradul doi de risc seismic. A anuntat locatarii din blocul Patria. Nu avea cum sa ii anunte si pe ceilalti, asa ca s-a hotarat sa scrie o scrisoare la Radio Europa Libera. Documente recente descoperite la CNSAS arata ca toata inginerimea stia despre situatia acelor blocuri. Existau informatori care au adus la cunostinta Securitatii despre starea blocurilor si starea de spirit a inginerilor si locatarilor. Numele tatalui meu era mentionat ca avand o stare ostila conducerii. Spunea ca va incerca sa continue consolidarea chiar daca va fi nevoit sa plateasca stalpii de consolidare din propriul salariu. Nu a reusit sa trimita scrisoarea. Scrisoarea a ajuns in posesia radioului in 1978, cand tatal meu a obtinut aprobarea pentru o calatorie in strainatate", a aratat Andrei Ursu.

Au urmat ani de supraveghere si hartuire a acestuia. Gheorghe Ursu a fost anchetat mai multe luni de Securitate si arestat in 1985, sub pretextul detinerii ilegale de valuta. "La scurt timp dupa prezentarea materialului de urmarire penala, in noiembrie 1985, am primit un telefon de la sectia de militie sector 6 si mi s-a spus sa vin la Spitalul penitenciar Jilava sa preiau lucrurile tatalui meu deoarece acesta a decedat. Pe 20 noiembrie 1985, am fost acolo cu mama si un infirmier mi-a inmanat hainele tatalui, pline de sange inchegat. Camasa era rupta franjuri pe spate. Am incercat sa aflam cauza mortii, dar nu ni s-a comunicat. Am fost primiti tarziu de directorul spitalului, care ne-a spus ca nu ne poate preciza cauza mortii. Am mai intrebat pe infirmier ce s-a intamplat. Mi-a zis ca ￯nu stiti, ii bat acolo si ii aduc la noi in ultimul moment, cand nu se mai poate face nimic￯. Pe 21 noiembrie mi-au zis sa merg la crematoriul unde era depus tatal meu si l-am vazut. Era lovit pe frunte, pe fata si pe tample, pe torace. Avea taieturi adanci, pana la os la incheieturi, iar pe spate avea urme de lovituri adanci cu sange inchegat. S-a dat ordin sa nu vina nimeni la incinerare. Un infirmier mi-a zis ca avea toate organele rupte, inclusiv ficatul si splina", a mai povestit Andrei Ursu.

El a mai relatat ca familiei i se cereeau acte privind cauza mortii, insa nimeni nu dorea sa vorbeasca despre acest caz. "Tot noua ni se solicita un certificat de deces pe care trebuia mentionata cauza mortii. Pe adeverinta de deces nu era trecuta cauza mortii. La un moment dat, am ajuns la o persoana care am presupus ca era factor de decizie si care a dat un telefon. A vorbit si a zis, la un moment dat, "a, e un caz special" si a inchis telefonul. A doua zi a avut loc incinerarea, la care au venit destul de multi prieteni, in ciuda interdictiei. Prietenii tatalui meu au vazut contuziile pe fata si ranile de la maini care erau provocate de catuse", a mai aratat Ursu.

In continuare, el a povestit cum a fost chemat la Securitate dupa moartea tatalui sau si anchetat de cei doi inculpati, Marin Parvulescu si Vasile Hodis. "Am fost urmarit de securitate cat timp tatal meu a fost arestat si dupa moartea acestuia. O masina a Securitatii statea permanent in fata casei. Ma insoteau la pas, pana la autobuz. La serviciu mi s-a spus sa nu iau legatura cu Radio Europa Libera. In octombrie 1985, am fost chemat la Securitate, cat tatal era inchis. Am fost anchetat de cei doi inculpati, care mi-au returnat o parte din jurnalul tatalui meu. Cele mai vechi caiete din 1950. M-au intrebat despre activitatile tatalui meu si mai ales daca mai exista alte documente ascunse in alte parti. In septembrie1985, Hodis m-a urmarit la Palatul Telefoanelor, ca eu nu mai aveam telefon. M-a oprit si m-a intrebat: "Ai venit sa dai raportul? Ai grija ce spui"", a mai aratat fiul lui Gheorghe Ursu.

El a mai povestiti ca in 1991 s-a intalnit cu un medic care a participat la operatia din inchisoare a tatalui sau. "In 1991 am contactat un doctor de la Jilava care atunci era detinut. Doctorul Constandache a participat la operatia tatalui meu. Acest doctor il stia pe tata din copilarie. Nu s-au vazut de 50 de ani, dar s-au recunoscut cand tatal meu a fost adus la Jilava. Avea deja peritonita generalizata, nu se mai putea face nimic. Mi-a zis ca a vazut echimozele de pe abdomen si si-a dat seama ca sursa acestora erau lovituri puternice. L-a intrebat pe tatal meu in franceza de ce a fost adus asa tarziu si tata a raspuns ca este detinut politic si ca a fost batut cu spitul in burta, in ancheta, de catre ofiterii de securitate. L-am ma intalnit pe doctorul Costandache prin 1994 si mi-a dat de inteles ca s-au facut presiuni asupra sa retracteze declaratiile. Mi-a zis sa vin dupa alegerile din 1996, ca pana atunci ￯il strang pantofii￯. In ianuarie 1985, parintii mi- au zis ca a avut loc o perchezitie facuta de Parvulescu si Hodis si ofiterul de securitate Ion Dumitraciuc. Le-au spus ca daca nu scot toate materialele scrise, urmeaza sa scoata parchetul din casa. Au ridicat aproape toate materialele scrise de tatal meu de-a lungul anilor, inclusiv scrierile literare. Dosarul de urmarire a tatalui meu sub pseudonimul Udrea a fost inchis de cei doi inculpati in 1987", a mai aratat Andrei Ursu.

La urmatorul termen al procesului, stabilit pentru 27 septembrie, urmeaza sa fie audiati martorii din rechizitoriu.

De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti a decis, miercuri, sa citeze SRI, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Finantelor ca parti responsabile civil in acest dosar, dupa ce avocatul fostului ofiter de Securitate Vasile Hodis le-a spus judecatorilor, la termenul anterior, din 10 mai, ca acesta s-a pensionat in 2013 din SRI. Avocatul lui Hodis a cerut sa fie introduse in proces si Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Finantelor, in conditiile in care Ministerul Finantelor este reprezentatul statului roman, iar Ministerul de Interne, inainte de 1989, avea in subordine penitenciarele, Gheorghe Ursu decedand intr-un spital penitenciar. Instanta a admis aceasta solicitare.

Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimisi in judecata in 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instantei supreme, maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii, iar fostii ministri de Interne George Homostean si Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infractiuni.

Potrivit rechizitoriului, in perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 si decedand in 17 noiembrie 1985, in Spitalul Penitenciar Jilava.

'Pentru a disimula adevaratul obiect al cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si pentru a putea face "dovada" ca nu exista un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au "inventat" infractiunea de detinere si operatiuni interzise cu mijloace de plata straine", au scris procurorii militari in actul de sesizare a instantei.

In realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentantii Departamentului Securitatii Statului erau interesati de aspecte cum ar fi legaturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Libera, relatiile si discutiile acestuia cu lumea literara si artistica din tara si din diaspora, precum si de impresiile consemnate in jurnalul acestuia despre politica statului si despre conducatorii partidului si statului comunist.

Marin Pirvulescu si Vasile Hodis sunt acuzati ca au exercitat actiuni represive sistematice fata de Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate "ostile regimului comunist".

De asemenea, Pirvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodis, au participat la torturarea sistematica si, in final, la uciderea disidentului, sustin procurorii.

"Inculpatii Parvulescu Marin si Hodis Vasile, in calitate de ofiteri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari penale din Departamentul Securitatii Statului, au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, actiuni care au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa-i aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

George Homostean si Tudor Postelnicu au fost acuzati de procurorii militari ca, in cursul lunilor octombrie si noiembrie 1985, au transmis catre ambasadele Romaniei de la Paris si Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv si politic al actiunilor intreprinse de Parvulescu si Hodis impotriva lui Gheorghe Ursu, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare.

"De asemenea, la solicitarea comunitatii internationale si a unor oameni politici din SUA de a primi informatii referitoare la situatia disidentului roman, acestia au ascuns caracterul represiv al actiunilor indreptate impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpatii Homostean George si Tudor Postelnicu inlesnind astfel savarsirea faptelor comise de inculpatii maior (rez.) Parvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile. Totodata, in exercitarea abuziva a functiilor detinute, cei doi fosti demnitari au intreprins demersuri dolosive in scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", sustin procurorii.

Pana acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clita, fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu, Tudor Stanica, fost sef al Directiei Cercetari Penale si Mihail Creanga, fost sef al Arestului Militiei Capitalei.