Prima zi de dezbatere pe fond a legii salarizarii in Comisia de munca a Senatului a fost marcata de replici dure intre sindicalistii prezenti la sedinta si senatorii PSD, relateaza News.ro. Dupa sase ore si jumatate de dezbateri, au fost votate 17 din cele 119 articole ale legii si au fost aduse mai multe amendamente, printre care majorarea cu 10% a salariilor celor care exercita control financiar preventiv si, de asemenea, majorarea cu 25% a salariilor primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de Consilii Judetene care implementeaza proiecte pe fonduri europene. PNL a votat majoritatea articolelor si amendamentelor alaturi de majoritatea PSD - ALDE, in vreme ce USR a votat impotriva tuturor prevederilor Legii salarizarii.
Scandalul din Comisia de munca a Senatului a izbucnit dupa ce senatorii PSD, la solicitarea ministrului Muncii, Olguta Vasilescu, prezenta la dezbatere, au respins un amendament adoptat anterior de Comisia de aparare a Senatului. Acesta prevedea ca gestionarea sistemului de salarizare a personalului din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala se asigura de fiecare ordonator principal de credite.
"Rasturnati sistemul intr-o alta logica. Toata lumea din aceasta familie ocupationala este de acord cu aceste amendamente. (...) Nu induceti in eroare niste lucruri asa, aiurea in tramvai", le-a spus presedintele Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual, Dumitru Coarna, senatorilor din Comisia de munca in timpul dezbaterilor la proiectul legii salarizarii.
"Sunteti liber sa plecati. Veniti in locul meu si conduceti sedinta. Nu se poate tot asa sa ne jigniti, sa vorbiti pe tonul asta cu noi (...) Daca coborati un semiton vocea cred ca este mai indicat. Daca vreti sa comunicam, daca vreti sa ne impuneti ceva e mai greu ca ajungem la vot si chiar nu mai iese (...) Suntem la guvernare", i-a replicat presedintele Comisiei de munca, senatorul Ion Rotaru.
"Nu va jignesc. Spun adevarul (...) Nu votati politic. Pentru ca politic distrugeti tot", a spus Coarna.
Dupa ce amendamentul a fost respins, Coarna a izbucnit: "Sincer, chiar va bateti joc de noi. (...) Votati 5-4 table? Asta votati aici? Vrem sa votam stiinta de carte, Constitutia Romaniei si lege".
Tot marti, Comisia de munca a Senatului a adoptat un amendament care vizeaza majorarea cu 25% a salariilor celor care lucreaza pe proiecte cu fonduri europene. Pe de o parte, personalul din institutiile publice care lucreaza cu astfel de fonduri beneficiaza de o majorare de "pana la 25%", indiferent de numarul de proiecte in care este implicat, majorare care se aplica proportional cu timpul efectiv alocat activitatilor pentru fiecare proiect.
In schimb, primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresdintii de Consilii Judetene care implementeaza proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile beneficiaza automat de majorarea maxima, adica de 25% din indemnizatie. Mai mult, majorarea cu un sfert a indemnizatiilor acestora nu este conditionata de timpul efectiv alocat activitatilor de implementare a proiectelor.
Amendamentele au fost depuse de senatorul liberal Daniel Zamfir si s-au bucurat de sprijinul ministrului Muncii, Olguta Vasilescu, prezenta la dezbaterile din comisie. "Primarii nu mai vor sa mai acceseze fonduri europene, nu mai vor pur si simplu, ca au vazut ce se intampla", a motivat Olguta Vasilescu sustinerea amendamentelor senatorului liberal.
"Primarul este implicat 100% in proiectele europene, 100% (...) Primarul e 24 de ore din 24. Nu sta opt ore la munca si ii impartim noi alea 8 ore cum credem noi ca e mai bine", a explicat la randul sau Daniel Zamfir.
Singura care s-a opus acestei prevederi a fost senatoarea USR Florina Presada, care a spus ca nu i se pare normal ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de CJ sa primeasca automat un sfert de salariu in plus, in conditiile in care cei care chiar muncesc pentru implementarea fondurilor europene ar putea sa nu beneficieze de acest stimulent.
"Nu mi se par deloc in regula aceste amendamente. Eu stiu ca oamenii platiti din fonduri europene sunt cei care muncesc pe un proiect si au ceva facut. Primarul, da, poate ca are o raspundere legala asa cum are pentru toate lucrurile pe care le face in primarie, dar primarul nu trebuie platit din fonduri europene doar pentru ca e primar. Proiectele din fonduri europene sunt proiecte care se fac in interesul comunitatii si nu ca sa isi ia primarul in plus niste bani", a declarat, indignata, Florina Presada.
Un alt amendament adoptat in Comisia de munca prevede majorarea cu 10% a salariilor celor care exercita control financiar preventiv. "Personalul care exercita activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiaza de salariul de baza mai mare cu 10%", se arata in amendamentul adoptat de Comisia de munca. Propunerea initiala a guvernului prevedea o majorare cu 5% a salariilor pentru functiile respective.
Amendamentul a fost initiat de senatorul PSD Claudiu Manda si a fost sustinut de catre ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu.
Prezenta la dezbaterile din cadrul Comsiei de munca a Senatului, ministrul Olguta Vasilescu a declarat ca inechitatile din sistemul bugetar vor fi corectate abia in 2022, spunandu-le senatorilor ca este dispusa la concesii cu doua conditii: legea sa fie sustenabila financiar si sa nu ii fie schimbat fondul.
"Legea salarizarii unitare este asumata de 205 parlamentari si de Guvern, care a avizat-o pozitiv cu observatii pertinente. Nu cred ca trebuie sa mai convingem pe cineva de oportunitatea actului normativ. Legea 284 a dus la inechitati pentru ca nu intotdeauna seful unei institutii avea cel mai mare salariu, persoanele care aveau aceeasi ocupatie si studii aveau salarii diferite in institutii diferite, nu se aplica principiul salariu egal pentru munca egala", le-a justificat Olguta Vasilescu senatorilor din Comisia de munca oportunitatea unei noi legi a salarizarii unitare.
Ministrul Muncii a explicat ca inechitatile din actuala lege a salarizarii au dus la exodul medicilor, ajungandu-se in situatia ca in anumite judete sa nu mai existe niciun medic pe anumite specializari. Vasilescu a dat ca exemplu judetele Braila si Tulcea, unde a spus ea, nu mai exista niciun medic de medicina muncii.
"Alt principiu care trebuie respectat este cel al sustenabilitatii financiare. Avem o anvelopa de 35 de miliarde de lei in plus pana in 2020 si 43 de miliarde de lei in plus pana in 2022. De-abia de atunci vor fi corectate toate inechitatile", a mai spus Olguta Vasilescu.
Ea le-a mai spus senatorilor din Comisia de munca faptul ca legea prevede o crestere medie de 56% a salariilor bugetarilor, la baza piramidei existand cresteri semnificative de peste 100%, in vreme ce in varf majorarile vor fi mai mici. "Sunt convinsa ca legea mai are nevoie de imbunatatiri, suntem dispusi la concesii sub rezerva sustenabilitatii financiare si sa nu se schimbe fondul legii", a mai spus ministrul Muncii.
Prezenti si ei la dezbaterile legii salarizarii in Comisia de munca a Senatului, liderii confederatiilor sindicale au adus o serie de critici la adresa actului normativ, acuzand sporuri prea mici pentru anumite categorii, articole neconstitutionale sau probleme de interpretare a legii.
Presedintele CNSLR Fratia, Leonard Barascu, a criticat plafonarea prin legea salarizarii a sporurilor in sistemul sanitar la doar 30% si a cerut sa se prevada ca Guvernul poate acorda, prin hotarare, sporuri si peste acest plafon. De asemenea, el a cerut cresteri salariale mai mari pentru categorii precum chimistii, biochimistii si asistentii medicali.
La randul sau, presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a atras atentia asupra unor inadvertente din textul legii care ar putea ridica, in opinia sa, probleme legate de interpretarea unitara a actului normativ de catre responsabilii de resurse umane ai institutiilor. Hossu a criticat diferentierea prin sporuri intre salariati, spunand ca cel care trebuie sa reflecte pozitia ocupata in institutie sa fie salariul de baza, in vreme ce sporurile sa vina in mod "exceptional si conjunctural".
"O problema de fond de care lumea se sperie este ca salariile vor fi, in plata, mai mici decat cele existente azi. Asta creeaza premisele unei tensiuni sociale si va avea ca efect actiuni mult mai ample decat cele de azi din strada", a mai atras atentia Bogdan Hossu.
Dumitru Coarna, de la Sindicatul Politistilor, a sustinut ca a identificat o serie de articole neconstitutionale in cadrul legii salarizarii si, de asemenea, a criticat plafonarea sporurilor, despre care a spus ca, dupa intrarea in vigoare a actului normativ, va duce la scaderea salariilor aflate in prezent in plata.
Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a spus ca a retinut observatiile facute de sindicate, iar corectiile se pot face in cadrul dezbaterilor din comisia de munca a Senatului. In ceea ce priveste scaderea unor salarii dupa intrarea in vigoare a legii salarizarii, Vasilescu a explicat ca acest lucru se va intampla doar acolo unde in prezent unele pentru unele functii din anumite institutii se platesc sume exagerate.
"Este adevarat ca sunt si persoane - atentie, nu familii ocupationale, nu este vorba de categorii intregi de bugetari - ci persoane la care vor scadea aceste salarii, tocmai pentru ca s-au dus atat de sus incat nu am putut sa le echilibram nici macar pentru anul 2022", a spus ministrul Muncii, care a dat exemplul unui salariu pentru o functie de conducere in ANAF de 14.244 de lei, in in conditiile in care in care pentru o functie similara in celelalte ministere salariul este 7.000 de lei.
"Oricat am fi incercat sa ii crestem pe ceilalti e clar ca nu puteam sa ii aducem la nivelul de 14.000 si atunci vor ajunge toti in 2022 la 12.884 de lei", a spus Vasilescu.
Si senatorii opozitiei au criticat marti, in cadrul dezbaterilor din comisia de munca, legea salarizarii despre care au spus ca are probleme de constitutionalitate, va duce la scaderea unor salarii si lasa povara pensiilor de serviciu pe umerii viitorului Guvern.
"Se incalca o procedura parlamentara cu radacina in prevederile constitutionale. Cu logistica ministerului a fost intocmit acest proiect legislativ, a fost oferit parlamentarilor si apare la noi in Senat ca si proiect parlamentar. De ce nu apare ca proiect guvernamental? Nu cumva ca pentru ca pe proiect al Guvernului ministrul Finantelor trebuie sa asume raspundere personala de sustenabilitate cu cifre? (...) Nu cifrele lipsesc? Lipseste punctul de vedere al ministerului Finantelor", a spus vicepresedinta comisiei de munca, senatoarea PNL Carmen Harau.
Ea a mai atras atentia ca in lege e vorba de amputari salariale si ca media salarizarii din anumite familii ocupationale este lezata de proiectul de lege. De asemenea, Harau a atras atentia ca legea lasa in sarcina viitorului Guvern situatia pensiilor de serviciu.
"Legislatia creaza alte amputari contestabile in jusititie. Ati evaluat, doamna ministru, impactul pe care il va avea suspendarea pentru anul 2023 a pensiiior de serviciu? Sau dupa dvs potopul! Ce se va intampla dupa 2023 cand sarcina acordarii acestor pensii va incarca viata celor care vor guverna atunci si sper sa nu aveti cinismul ca pana in 2023 va mai rezolva timpul biologic timpul problemele", a mai spus Carmen Harau.
In replica, Ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, a spus ca, dupa adoptarea legii salarizarii, trebuie analizata si situatia din sistemul de pensii.
"Pensiile militare au fost inghetate deocamdata. Sigur ca ele nu vor fi inghetate pana in 2022. (...) Dupa ce terminam cu salarizarea, vom intra intr-o discutie foarte aplicata pe legislatia pensiilor din Romania pentru ca si acolo avem discrepante infiorator de mari. Adica persoane care la ora actuala au indemnizatia sociala minima, asa numita pensie sociala, care a ajuns acum la 520 de lei, au ajuns sa fie egali cu persoane care au muncit 15 ani si au cotizat la sistemul de stat. Este clar ca trebuie sa facem si acolo corecturile pe care le-am avut si aici", a spus Olguta Vasilescu.
Si senatorii USR si PMP au ridicat obiectii fata de proiectul legii salarizarii. "Am spus intotdeauna ca legea aceasta este foarte necesara si am discutat in Comisie de foarte multe ori de ea (...) Doamna ministru si Guvernul au spus ca aceasta lege repara anumite inechitati salariale existente in sistemul public. Unde sunt inechitatile daca le-a identificat si cum repara aceasta lege inechitatile reparate? Pe ce anume s-a fundamentat impactul proiectului? Nu am vazut o cifra care sa ne spune unde sunt salariati, din ce familii ocupationale si care e structura acestor salarii, a spus senatoarea USR Florina Presada.
0
5
