Presedintele Klaus Iohannis discuta miercuri, cu primarii din judetul Suceava, despre problemele administratiei locale. Intalnirea are loc la Teatrul Matei Visniec din Suceava, alaturi de Iohannis fiind presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. Seful statului le-a transmis reprezentantilor administratiei locale ca "Fara descentralizare nu va exista dezvoltare", el subliniind ca "in ultimii ani s-a vorbit mult despre descentralizare, s-a incercat identiifcarea unor solutii care de cele mai multe ori fie au fost abandonate, fie aplicate partial". Seful statului a adaugat ca "Aceste lucruri au condus la acest esec previzibil."

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

Urmareste LIVE VIDEO:

Cele mai importante declaratii ale sefului statului:

• Infrastructura. Niciunul dintre guvernele de dupa '90 nu a inteles importanta dezvoltarii infrustructurii mari pentru regiune. Se da comanda pentru un studiu de fezabilitate, oamenii masoara traficul, vin cu o reteta. Eroarea aici se produce. Acest lucru se poate face daca e un drum comunal, nu pentru o autostrada, se pierde factorul dezvoltare. O autostrada se face masurand traficul posibil si probabilitatea de a duce la dezvoltarea unei intregi regiuni. Fara o autostrada in Moldova, despre ce infrastructura vorbim?
  
  
• Situatia serviciilor publice care sunt centralizate, cum ar fi Politia, Posta, va trebui foarte bine judecat la nivel de Guvern. Este inadminisbil ca in comunitatile locale sa dispara aceste servicii publice. In Germania, au disparut aceste servicii publice. va trebui sa gasim cai pentru a evita acest lucru.

• A doua chestiune critica - si sper sa inteleaga Guvernul, este problema cadastrului. Din 2018 nu veti mai primi subventii, unde nu exista cadastru. Este pacat ca s-a ajuns in acest punct. Dupa parerea mea, implicarea guvernelor de pana acum a fost scazuta.Mai avem foarte putin timp, sper sa se fi inteles urgenta acestei chestiuni. 
• Despre corelarea fondurilor. Guvernantii au unificat toate fondurile cam in aceeasi mana, dar asteptam sa vedem daca s-a inteles ca este nevoie de corelare si sa nu se intervina discriminatoriu pe criterii clientelare. Asteptam sa vedem care este gandirea Guvernului.
  
• Prioritara este o autostrada care sa lege Moldova de Bucuresti
• Infrastructura feroviara. Am ramas in urma, prin lipsa de viziune. Este vorba de decenii ca sa prindem Europa din urma. Fara infrastructura mare nu se poate vorbi de dezvoltare.
In ultimii ani s-a vorbit mult despre descentralizare, s-a incercat identiifcarea unor solutii care de cele mai multe ori fie au fost abandonate, fie aplicate partial
• S-a materializat in numeroase propuneri de legi, decizii luate azi si schimbate maine
• Una dintre cauze este succesiunea rapida a guvernantilor, care, ajunsi la putere, se grabesc sa reformeze
• Aceste lucruri au condus la acest esec previzibil
• Politica celui mai tare, o lupta de orgolii, o confruntare despre cine si cum isi adjudeca
• De cateva luni auzim din nou despre descentralizare, dar nu avem o analiza realista a consecintelor regionalizarii
• Fara descentralizare nu va exista dezvoltare
• Sper ca nu vom asista iarasi la un nou inceput fara finalitate si nu se vor repeta aceleasi greseli
• Stiti cel mai bine ca nevoile judetului nu pot fi rezolvate cel mai bine de la centru. De la centru nu se vede foarte bine intotdeaua
• Obiectivul principal e reducerea decalajelor de dezvoltare.
• Reforma administrativa nu trebuie sa fie o sarcina a oricarui guvern, de a reorganiza cu orice pret.
  
• Acest proiect national extrem de important nu poate fi realizat decat prin implicarea activa a fiecaruia dintre dumneavoastra. Nu un partid, nu un guvernant, ci intreaga administratie trebuie implicata in acest efort colectiv.
• Descentralizarea si modernizarea administratiei nu se pot face impotriva cuiva, ci pentru a imbunanati sistemul.
• Programul National de Dezvoltare Locala - in ciuda beneficiilor certe, programul a avut intotdeauna o mare problema de transparenta. A impartit tara in doua categorii: primari fericiti si primari nefericiti, beneficiari sau eliminati de pe lista programului, de multe ori pe criterii politice.
  
• Moldova se defineste in prezent prin zero kilometri de autostrada, fapt ce tine deoparte o serie de investitii straine. La fel ca in multe dintre judetele tarii, slaba infrastructura rutiera si-a aratat efectele.
• Asemenea multor judete din regiune, Suceava are potential de dezvoltare, insa absenta infrastructurii tine departe investitiile.
• Daca am fi avut un plan pe termen lung, nu pe 4 ani, probabil nu am fi fost unde suntem astazi.
• Inainte sa ajung la aceasta intalnire am avut o intalnire cu reprezentantii Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botosani, intr-o sala frumoasa, in aeroportul nou modernizat. Va indemn sa mergeti pe acest drum.
• In ultimele decenii, desi s-au facut eforturi, agricultura si satul romanesc au facut pasi timizi. In agricultura ne lipsesc directiile de dezvoltare. Ca in multe alte domenii ne lipseste planul, seriozitatea si continuitatea.
  
• Nu doar aici la Suceava, dar si in alte zone, avem sansa ca Romania sa aiba una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Europa.
  
• Folositi-va de toate instrumentele pe care le aveti la dispozitie. Puteti face din Bucovina o oaza de traditie si progres.
  
• Logica de la centru e: Nu le dam totul la aia, ca aia fac totul praf. Logica de nivel local e: Aia de la centru nu fac nimic.
  
• Legislatia in aceste puncte este o legislatie invechita.
• Cei de la Guvern sau administratia centrala au impresia ca devin de la an la an mai destepti si nu consulta administratia locala.
  
• Tendinta poate fi constatata cam la toate guvernele care s-au perindat in ultimii ani. Nu este o problema a unor politicieni, ci a sistemului.
  
• Cu cat amanam mai mult, cu atat pagubele vor fi mai mari. Sunt bunuri care ajung in paragina, pentru ca entitatile centrale nu le administreaza corespunzator.
  

Discursul complet al lui Iohannis:

Sunt sigur – cel puțin acum, la începutul dezbaterii – că toți cei de față suntem de acord asupra unui punct, și anume că administrația publică locală trebuie reformată.

De aceea, îmi doresc ca, împreună, să identificăm răspunsuri la o întrebare foarte concretă: cum facem acest lucru?

Sper ca la finalul întâlnirii noastre să reușim să găsim măcar câteva răspunsuri despre ce avem de făcut și să creionăm cel puțin câteva idei asupra planurilor de viitor.

Prezența mea aici are un obiectiv foarte concret: vreau să vă ascult! Vreau să știu care sunt greutățile cu care vă confruntați, ce vă nemulțumește, cum vedeți descentralizarea, cum vedeți dezvoltarea, cum vedeți, pe scurt, modernizarea administrației pe care o reprezentați.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice.

Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse.

Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru. Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanților care, ajunși la putere, s-au grăbit, chipurile, să reformeze. Odată plecați de la Palatul Victoria, au venit alții în loc, și această tristă poveste a tot continuat.

Acum câțiva ani s-a pornit cu mult avânt ceea ce s-a numit regionalizarea și decentralizarea, ba chiar s-a vorbit despre o reorganizare administrativ-teritorială.

Ce s-a ales din toată această dezbaterea știm: mai nimic.

Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și, mai ales, înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu sunt altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec previzibil.

Dacă vă amintiți bine, subiectele principale, care au și blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice.

De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei asemenea reforme.

Dar nici astăzi nu avem o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România, cum nu am avut nici atunci. O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și, tocmai de aceea, sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale.

Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără nici o finalitate și, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că «politica celui mai puternic» pur și simplu nu mai merge.

Dumneavoastră știți cel mai bine că nu toate nevoile județului pot fi gestionate bine de la centru. La centru nu se văd întotdeauna problemele de aici și nici impactul nu se resimte la fel.

Regionalizarea și decentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Obiectivul principal este reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii.

Din păcate, tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, în ciuda creșterii bugetelor și a investițiilor locale, acestea nu au reușit, în cele mia multe cazuri, să dea naștere unor oportunități economice reale, permanente, cu efect de antrenare asupra întregii economii în plan regional.

Modul de a lua decizii în acest domeniu nu poate să se schimbe decât dacă acest imbold vine de la dumneavoastră.

De aceea, doresc să atrag atenția că reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format de a reorganiza ceva cu orice preț, trebuie, nu trebuie. Dimpotrivă, guvernele succesoare sunt obligate să continue reforma începută de predecesorii lor sub aspectul modernizării administrației publice.

Dar acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în tot acest efort colectiv. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale.

Descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunătăți sistemul, cum nu pot fi făcute împotriva cuiva, ţin să vă anunţ, că nu pot fi făcute nici pentru cineva. Doar prin consens pot fi găsite cele mai bune soluții. Așadar, vă încurajez să vă asumați responsabilitatea de a participa cu soluții la această dezbatere. Nu lăsați pe alții să decidă în locul dumneavoastră, întrucât de dumneavoastră depinde viața cetățenilor din comunităţile pe care le reprezentați.

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să aduc acum în discuție tema resurselor pe care le administrați. Cu toții ați beneficiat atât de fonduri publice, cât și de fonduri europene. Ați construit sau refăcut spitale, dispensare, școli, drumuri. În ultimii ani, multe dintre aceste obiective s-au realizat printr-un instrument binecunoscut, aşa-numitul PNDL, Programul Național de Dezvoltare Locală.

Şi în ciuda beneficiilor certe, Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai Programului sau eliminați de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice.

Cei din sală, după cum am fost informat, sunteți reprezentanți ai partidelor care au fost și la putere, și în opoziție, și astfel bănuiesc că ați fost ba printre cei fericiți, ba printre cei mai puţin fericiți.

În consecință, putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică, şi că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români.

În această discuție asupra resurselor, nu pot evita o temă care vă interesează probabil pe cei mai mulți dintre dumneavoastră: infrastructura de transport. Știu multe lucruri despre această gravă problemă a regiunii de Nord-Est şi, în particular, de la nivelul județului Suceava.

După cum știți și dumneavoastră, Moldova se definește, în prezent, prin zero kilometri de autostradă, fapt ce ține departe, în continuare, o serie de oportunități economice și investiții străine. Este o realitate tristă că regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România.

La fel ca multe dintre județele țării, slaba infrastructură rutieră și-a arătat efectele negative, care se resimt în toate sectoarele economice, inclusiv în planul exporturilor.

De exemplu, exporturile regiunii de Nord-Est s-au situat în mod sistematic sub 5% din totalul exporturilor României.

Apreciez însă că Suceava, asemenea multor județe din regiune, are un potențial de dezvoltare. Însă absența infrastructurii este un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și a culturii.

Dacă am fi avut un plan coerent și nu întocmit doar pentru patru ani, contracte respectate și termene de finalizare onorate, nu am fi ajuns acolo unde suntem astăzi.

Cred că și aici e nevoie de implicare. Dacă nu vă veți cere dreptul legitim ca al doilea județ al țării, probabil că guvernanții vor uita în continuare de dumneavoastră.

Dar, să vorbim și despre lucruri pozitive. V-am spus că, înainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat.

Vă încurajez să continuați pe acest drum care va fi, sunt convins, un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism.

Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante, puteți face, asta am spus şi acolo, lucruri uimitoare.

În ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.

Cu o pondere de circa 4% din PIB în 2016, agricultura este departe de a-și atinge potențialul, acela de motor al creșterii economice. Ne lipsesc și aici prioritățile și direcțiile de dezvoltare. Cu alte cuvinte, ca în multe alte domenii, ne lipsește planul, seriozitatea și continuitatea.

Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism care să exploateze uriașul potențial din zonă pe care îl aveţi.

Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă, ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană.

În acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară.

Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba şi moderniza regiunea. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb, cel mai important atu: inventivitatea și inteligența românească.

Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă şi sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres.