Curtea Europeana a Drepturilor Omului va condamna Romania din cauza conditiilor precare de detentie, urmand sa pronunte cel mai probabil marti o decizie pilot, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Pe rolul Curtii este anuntata pentru marti, 25 aprilie, cauza Rezvimes si altii impotriva Romaniei. Potrivit surselor HotNews.ro, autoritatile romane se asteapta ca judecatorii Curtii de la Strasbourg sa pronunte in cauza Rezvimes asa numita hotarare pilot.
- Potrivit surselor citate, Curtea nu va aplica amenda uriasa de 80 de milioane de euro cu care tot ameninta politicienii romani, ci este de asteptat sa acorde un termen guvernului pentru a remedia problema conditiilor proaste din inchsiori si a suprapopularii.
CEDO a pronuntat o hotarare pilot impotriva Ungariei in 2015 tot din cauza conditiilor de detentie. Statului maghiar i-au fost acordate sase luni pentru a prezenta un set de masuri. Singurul efect notabil al unei hotarari pilot este suspendarea judecarii altor plangeri la CEDO avand acelasi obiect (conditiile din puscarii) pentru o durata determinata, pana cand statul condamnat va prezenta un plan efectiv de masuri pentru remedierea problemelor.
CEDO a mai pronuntat o hotarare pilot impotriva Romaniei, in cauzele privind restituirea proprietatilor nationalizate de comunisti. Statului roman i-au fost acordate atunci 18 luni sa ia masuri pentru remedierea problemei retrocedarilor.
Este de asteptat insa ca Guvernul si mai ales PSD in Parlament sa profite de pronuntarea unei noi hotarari pilot din cauza conditiilor de detentie din penitenciare pentru a relaxa legislatia penala si pentru a scoate politicieni corupti din inchisori.
Sunt asteptate modificari la legea de executare a pedepselor in sensul reducerii termenelor pentru liberarea conditionata si dezincriminarea unor fapte, la fel cum s-a intamplat cu celebra OUG 13. De asemenea, este de asteptat ca politicienii sa profite de acest prilej pentru a forta din nou trecerea proiectului de lege privind gratierea si modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Petentii in cauza care figureaza marti pe rolul CEDO sunt Daniel Arpad Rezvimes, Marius Mavroian, Laviniu Mosmonea si Iosif Gazsi, nascuti in 1970, 1966, 1976 respectiv 1972. Potrivit unui comunicat de presa postat pe 20 aprilie pe site-ul CEDO, “cazul priveste conditiile de detentie din inchisorile romanesti si situatia condiilor de arest preventiv din cadrul politiei”.
“Domnul Rezvimes, domnul Mosmonea si domnul Gazsi, care in prezent sunt incarcerati la inchisorile din Timisoara, Pelendava si Baia Mare, si domnul Mavroian, care a fost inchis la penitenciarul din Focsani si a fost eliberat in 13 ianuarie 2015, se plang in mod special de supraaglomerare, de lipsa spatiilor si a conditiilor proaste de igiena a toaletelor, de lipsa luminii naturale, a ventilatiei slabe si de calitatea nesatisfacatoare a hranei si a facilitatilor din inchisorile in care au fost sau inca sunt incarcerati”, se mai arata in comunicatul de presa al CEDO.
Potrivit sursei citate, pe baza Articolului 3 din Carta Europeana a Drepturilor Omului (interzicerea tratamentelor inumate sau degradante), petentii se plang de conditiile de detentie din pentitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Targu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iasi si Vaslui, si de situatia arestului de politie din Baia Mare.
Cum a aparut dezinformarea ca Romania risca o amenda de 80 de milioane de euro?
Totul a pornit de la o declaratie nefericita a fostului ministru al justitiei, Raluca Pruna. Intr-un interviu pentru HotNews.ro acordat in iunie 2016, Raluca Pruna a declarat ca Romania risca o asa-numita decizie pilot din cauza conditiilor proaste din inchisori, la fel cum s-a intamplat in cazul Italiei, care a platit intre altele 8 euro de detinut pe zi despagubiri.
La un calcul sumar, ministrul Pruna a ajuns la fabuloasa suma de 80 de milioane de euro pe an in cazul Romaniei. Si aici s-au strecurat insa cateva inexactitati. Nu CEDO a condamnat Italia la plata unor sume uriase, ci statul italian si-a asumat singur plata a 8 euro de detinut ca masura compensatorie, intr-un pachet de multe alte masuri menite sa imbunatateasca situatia din inchisoari.
- Vezi aici detaliile deciziei pilot in cazul Italiei, cauza Torreggiani si altii vs Italia, pronuntata in ianuarie 2013.
CEDO a pronuntat in martie 2015 o hotarare pilot impotriva Ungariei tot din cauza conditiilor proaste din inchisori in cauza Varga si altii impotriva Ungariei. Curtea de la Strasbourg a acordat statului maghiar sase luni pentru a rezolva problema, fara a aplica vreo amenda sau sa sugereze plata unor despagubiri banesti in cazul detinutilor nemultumiti de conditiile de detentie dupa modelul Italiei.
In decizia din martie in cauza Varga si altii impotriva Ungariei, judecatorii CEDO s-a limitat la indicarea termenului de sase luni pentru rezolvarea problemei din inchisori.
Desi se vorbeste de cel putin un an despre iminenta unei hotari pilot, Guvernul PSD nu a luat masuri efective pentru imbunatatirea conditiilor din inchisori. Dimpotriva, potrivit unor experti in problema inchisorilor, in 2017 bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) a fost redus cu aproximativ 30 de milioane de Euro, suma care - potrivit estimarilor ANP - ar fi fost suficienta pentru modernizarea a aproximativ 11.000 de locuri de cazare pentru detinuti.
Guvernul Grindeanu a fortat in schimb, in luna februarie, sub pretextul incercarii de a evita o hotarare pilot, dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu si a conflictului de interese. Aceste masuri nu ar fi rezolvat problema supraaglomerarii din inchisori, insa ar fi scapat de eventuale condamnari o serie de politicieni importanti in frunte cu liderul PSD, Liviu Dragnea, acuzat in dosarul angajarilor frauduloase de complicitate la abuz in serviciu.
Guvernul Ciolos a adoptat, in ultima luna de mandat, pe data de 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevede in esenta scaderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o luna de inchisoare executata in conditii precare. Acest proiect insa a fost clasat de catre parlament pentru ca pana la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi.
Pe de alta parte, guvernul Grideanu a facut propria versiune de proiect de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care a fost trimis de guvernul actual la parlament la inceputul anului - odata cu legea gratierii -, a fost adoptat de Senat si se afla in procedura legislativa la Camera Deputatilor, asteptand sa primeasca un raport din partea comisiei juridice, pentru ca apoi sa intre la votul final in plen.
In parlament se afla si proiectul legii gratierii, la care au fost depuse mai multe amendamente prin care sa se gratieze si faptele de coruptie. Acesta asteapta un raport de la comisie juridica din Senat, prima camera sesizata.
39
6
