Presedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, argumentand ca, in privinta varstei de pensionare, "nu se poate sustine ca solutia legislativa este de natura sa le confere acestora un regim mai favorabil, ci dimpotriva".
De asemenea, seful statului afirma ca legea "se indeparteaza de la politica de pensionare promovata de statul roman".
Cererea de reexaminare a presedintelui:
"Prin legea transmisa la promulgare se completeaza Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, in sensul ca dupa art. 35 se introduce un nou articol, art. 35 (1), prin care varsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este stabilita la 65 de ani, atat pentru femei cat si pentru barbati.
Consideram insa, ca solutia legislativa se indeparteaza de la politica de pensionare promovata de statul roman atat prin norma generala (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), cat si prin norme speciale stabilite prin alte acte normative pentru diferite alte categorii profesionale. Acest aspect conduce, implicit, la necorelarea cu un ansamblu de acte normative care urmaresc, in fapt, punerea in aplicare a aceleiasi politici publice, motiv pentru care se impune reexaminarea legii de catre Parlament.
Astfel, desi varsta de pensionare este stabilita la 65 de ani indiferent de sex si pentru alte categorii profesionale, acestea au posibilitatea de a se pensiona mai inainte de implinirea acestei varste, la cerere, in conditiile prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5 din aceasta lege. Cu titlu de exemplu, precizam ca dispozitiile art. 391, art. 492 si art. 575 din Legea nr. 5/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, desi prevad ca varsta de pensionare pentru medici, medici dentisti si farmacisti este de 65 de ani indiferent de sex, posibilitatea ca acestia sa se poata pensiona in conditiile prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu este inlaturata, ci, dimpotriva, prevazuta in mod expres.
De altfel, potrivit art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale, ca regula generala, personalul didactic beneficiaza de pensie in conditiile prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii, chiar daca personalul didactic de predare titular din invatamantul preuniversitar, in anumite conditii, poate fi mentinut ca titular in functia didactica pana la 3 ani peste varsta standard de pensionare, anual, la cerere.
Totodata, anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are in vedere varstele standard de pensionare si stagiile de cotizare pentru cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.
Astfel, se poate observa ca, desi gandite ca exceptii de la regula generala stabilita de Legea nr. 263/2010 pentru anumite categorii profesionale, toate aceste situatii prevad in mod expres posibilitatea recurgerii la regula esalonarii atat a varstei standard de pensionare cat si a stagiilor de cotizare, intentia fiind aceea a stabilirii unui regim juridic mai favorabil.
In concluzie, in conditiile in care legea transmisa la promulgare nu prevede pentru personalul de cercetare-dezvoltare posibilitatea de a se pensiona mai inainte de implinirea varstei de 65 de ani, la cerere, in conditiile prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu se poate sustine ca solutia legislativa este de natura sa le confere acestora un regim mai favorabil, ci dimpotriva.
Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare."
