Instanta suprema urmeaza sa pronunte, miercuri, decizia definitiva in dosarul in care Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de munca Periprava, este acuzat de infractiuni contra umanitatii, fapte pentru care a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la 20 de ani de inchisoare si la plata a 310.000 de euro daune morale, scrie news.ro.
Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au amanat, in 15 martie, cu doua saptamani, pronuntarea in dosarul tortionarului Ioan Ficior.
Instanta suprema a incheiat in 1 martie judecata in dosarul lui Ficior si a stabilit, initial, ca hotararea va fi pronuntata in 15 martie.
In 30 martie 2016, judecatorii Curtii de Apel Bucuresti l-au condamnat pe Ioan Ficior (88 de ani) la 20 de ani de inchisoare, pentru infractiuni contra umanitatii.
Instanta a mai dispus atunci prelevarea de probe biologice de la Ioan Ficior, pentru ca profilul genetic sa fie introdus in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
Judecatorii Curtii de Apel Bucurestri au stabilit ca Ioan Ficior sa le plateasca partilor civile din dosar daune morale de 310.000 de euro, in solidar cu Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne si Administratia Nationala a Penitenciarelor. Potrivit deciziei instantei, opt persoane trebuie sa primeasca sume intre 20.000 si 70.000 de euro, in echivalent in lei, la cursul oficial de schimb al BNR din ziua platii.
Ioan Ficior are o pensie de peste 5.000 de lei, o treime din aceasta suma fiind poprita prin decizia instantei.
Fostul tortionar Ioan Ficior a fost trimis in judecata in august 2014, fiind acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici, in cei cinci ani fiind inregistrate 103 decese.
"Din probele administrate in cauza pana la acest moment a reiesit faptul ca regimul de detentie aplicat de catre Ficior Ioan, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din baraci si aglomerare excesiva; lipsa apei potabile care era inlocuita cu apa murdara scoasa direct din Dunare; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au aratat procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie in rechizitoriu.
Un caz asemanator a fost cel al lui Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, condamnat definitiv, in 10 februarie 2016, la 20 de ani de inchisoare, decizia fiind o premiera din punct de vedere judiciar. Visinescu este primul inculpat care a fost condamnat pentru fapte comise cu peste 50 de ani in urma.
