Presedintele Klaus Iohannis a declarat sambata, la Bruxelles, in urma adoptarii, la Roma, a unei declaratii comune ce stabileste liniile de forta pentru evolutia Uniunii, ca atat Romania cat si alte tari s-au opus "cu succes" proiectului unei Uniuni Europene in doua viteze si ca aceasta sintagma a disparut din discursurilor liderilor europeni.
"Ne-am opus cu succes (Uniunii in 2 viteze). Dupa cum ati constatat, din discursul liderilor a disparut sintagma 'Europa cu 2 viteze'" a declarat Iohannis, adaugand ca "cred ca s-a inteles ca nu se poate o Uniune cu 2 viteze, ne-am intoarce in timp".
"Pericolul cel mai mare pe care il vad (in contextul unei Europe cu doua viteze) este revenirea la o Europa despartita de Cortina de Fier", a spus presedintele.
"Daca am fi acceptat o europa in 2 viteze, mai devreme sau mai tarziu viteza a doua ar fi fost in est", a adaugat Iohannis.
Klaus Iohannis a sustinut o declaratie de presa la finalul reuniunii informale a Consiliului European organizata cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma
- Declaratia presedintelui Iohannis (sursa: Administratia Prezidentiala)
Am participat astazi la Summitul aniversar care marcheaza 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificatia unei celebrari a istoriei proiectului european, ci si a unui moment de bilant al celor sase decenii de integrare.
Avem toate motivele sa fim mandri de ce am realizat pana acum, dar, in acelasi timp, este necesar sa reinnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru ca de el depinde asigurarea pacii, a securitatii si a prosperitatii tuturor cetatenilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declaratia de la Roma, un document politic menit sa defineasca o viziune comuna asupra directiei de continuare a proiectului european pentru urmatoarea decada si sa contribuie la recastigarea increderii cetatenilor in propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul ca, dupa 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european inscrisa in preambulul Tratatului initial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce in ce mai stransa intre popoarele Europei, ramane de actualitate si se regaseste si in Declaratia pe care am adoptat-o astazi.
Mentinerea unitatii celor 27 de state membre este si trebuie sa ramana deviza noastra in continuare. Intr-o lume globalizata, cu nenumarate provocari, o Uniune mai bine integrata ofera perspective in mod clar mai bune pentru noi toti decat o Uniune fragmentata.
Textul Declaratiei este pozitiv si echilibrat, in acord cu pozitia promovata de Romania cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocuparile exprimate de Romania in cadrul negocierilor privind cooperarea consolidata. De asemenea, a fost inclusa si o referire suplimentara la coeziune in ceea ce priveste o Europa prospera si sustenabila.
Doresc sa subliniez faptul ca mentionarea, in textul final al Declaratiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidata este facuta strict in limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele sa actioneze impreuna. In plus, textul Declaratiei mentioneaza ca usa ramane deschisa pentru statele membre care doresc sa se alature mai tarziu acestor forme de cooperare consolidata.
Cu siguranta, nu dorim pasi inapoi de la ceea ce am realizat pana acum. Este important ca Uniunea sa evolueze permanent in sensul consolidarii acelor politici care asigura fundamentul si eficienta Uniunii. Ma refer aici la Piata Interna cu cele patru libertati fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere si la politica de vecinatate.
Nu trebuie uitat faptul ca o Uniune mai puternica inseamna, fara indoiala, si o Uniune mai aproape de cetateni. Din aceasta perspectiva, o functionare mai eficienta a institutiilor europene este conditionata de mecanisme mai transparente si proceduri mai suple, care sa devina cat mai curand o realitate pentru oameni.
Pentru Romania este important sa isi mentina, cu realism si consecventa, prioritatile de agenda si sa se implice activ in continuarea si consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente in cadrul Uniunii Europene.
La inceputul anului 2019, Romania va exercita, pentru prima data, Presedintia Consiliului Uniunii Europene pentru o perioada de 6 luni, ceea ce reprezinta, fara indoiala, o oportunitate. Romania isi va stabili prioritatile pentru acea perioada, in care vom avea, pentru prima data, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor pozitii comune, consensuale, intre statele membre, dar si de a demonstra viziunea noastra, viziunea proprie a Romaniei in identificarea unor solutii de compromis, capabile sa avanseze proiectul european.
Obiectivul major al Romaniei este acela al unei Uniuni unite si coezive in actiunile sale interne si externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred ca sunt si asteptarile cetatenilor, care isi doresc o Europa puternica, incluziva, bazata pe principii si norme. Oamenii se raporteaza in continuare la aceleasi valori pe care s-a construit Uniunea Europeana. Este misiunea noastra, a sefilor de stat si a liderilor politici, sa demonstram ca avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun si sa recastigam, inca o data, increderea in viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendintele eurosceptice, xenofobe si radicale.
Am convingerea ca putem depasi aceasta perioada de incertitudine intelegand mesajul clar de coeziune care a fost dat si astazi. Un mesaj care, dincolo de diferentele de viziuni intre statele membre cu privire la modul de integrare, releva dorinta tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeana.
Va multumesc! Daca aveti intrebari, poftiti!
Intrebari:
Jurnalist:Domnule Presedinte, in declaratia finala, se gaseste si urmatorul paragraf: "Vom actiona impreuna in ritmuri si cu intensitate diferita acolo unde este necesar". Puteti sa explicati acest paragraf? Pentru ca el seamana cumva cu celebra sintagma "Europa cu mai multe viteze", careia si Romania i s-a opus.
Klaus Iohannis: Da, ne-am opus si pot sa remarc, cum am facut si in text, ne-am opus cu succes, fiindca ati constatat cu totii, pana si din discursul liderilor, pur si simplu, a disparut sintagma "Europa cu doua viteze" sau "Europa cu mai multe viteze" sau "Europa cercurilor concentrice". Pasajul la care va referiti este in perfecta consonanta cu tratativele, deci reflecta situatia de acum a Uniunii si este ceea ce am descris eu mai devreme, in scurta mea prezentare, cu sintagma "colaborare consolidata". S-a dovedit ca este din cand in cand cazul de proiecte unde nu toata lumea vrea sa intre de la inceput. Ca sa va dau doua exemple, Zona Euro. Nu toata lumea este in Zona Euro, dar asta nu inseamna ca Europa functioneaza cu doua viteze monetare. Toti se angajeaza si s-au angajat cand au aderat la Uniune, sa devina, la momentul potrivit, si membri in Zona Euro, cu ceva exceptii care s-au facut la inceput, cu asa-numitele opt out-uri, adica optiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un asa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie sa spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-initiat si noi, Romania, proiectul cu procuror european si aici, deocamdata, din 27 si-au aratat interesul imediat 19. Deci avem, iata, un nou proiect, unde 19 state membre intra de la inceput, ceilalti mai evalueaza si daca doresc - nota bene, daca doresc - vor avea tot timpul usa deschisa sa vina in acest proiect. Cred ca s-a inteles destul de bine deja dupa aceste discutii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur si simplu nu este posibil. Ne-am intoarce in timp si nu-si doreste absolut nimeni sa facem in Uniune pasi inapoi. Noi vrem sa facem pasi inainte. Toti vor o Uniune mai puternica, o Uniune care face fata mai bine crizelor, in definitiv o Uniune care raspunde solicitarilor cetatenilor europeni. Multumesc!
Jurnalist:Asa cum stim, pe 29 martie Marea Britanie activeaza articolul 50, incep asadar oficial Brexit-ul. In ce mod cetatenii romani aflati in Marea Britanie sunt ajutati, sunt protejati de statul roman? Care este planul, sa spunem asa?
Iohannis: Eu am spus de la inceput ca, in situatia Brexit-ului, tema cea mai importanta pentru noi sunt romani care traiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetateni acolo si altii, si altii. Trebuie sa stiti ca si Marea Britanie are o preocupare foarte puternica fata de cetatenii ei care traiesc in alte state. Sunt destul de multi care traiesc in Romania, de exemplu. Practic, in toate statele europene sunt cetateni britanici. Si atunci, aceasta tema cu siguranta va fi in atentia tuturor si noi o sa avem grija sa negociem impreuna cu celelalte state membre in asa fel incat chestiunea cetatenilor Uniunii Europene in Marea Britanie sa fie rezolvata bine. Nu dorim sa lasam cetatenii nostri undeva suspendati, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un guvern nou si acest guvern nou a inteles si a luat tot acest angajament. In acest sens, am discutat cu toti partenerii cu care am avut ocazia, si cu doamna Prim-ministru May, stiti ca am avut recent si o discutie telefonica, am reiterat aceasta tema, dar si de partea europeana cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot sa-i asiguri pe romanii care traiesc in Marea Britanie ca nu este doar o formula de politete, este o preocupare foarte, foarte serioasa pentru noi cum vor fi ei pozitionati acolo.
Jurnalist: Am vazut ieri imaginile, dumneavoastra si cu Sanctitatea sa Papa Francisc, i-ati adresat cateva cuvinte, chiar minute bune. Puteti sa ne impartasiti din discutia pe care ati avut-o, avand in vedere ca se vorbeste deja despre o posibila vizita a Sanctitatii Sale in Romania?
Iohannis: Da. In afara de, sigur, un schimb de amabilitati protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitatia mea, pe care am facut-o in 2015, cand am avut o vizita oficiala, de a vizita Romania in 2018. Am reiterat aceasta invitatie pe care am facut-o cu o saptamana inainte si in forma protocolara, scrisa. Nu in acest format se raspunde la o invitatie, dar de la inceput a parut foarte interesat si sunt convins ca se vor face toate demersurile si, daca va fi posibil, eu cred ca va veni.
Jurnalist: Domnule Presedinte, concret, cu ce poate contribui Romania mai bine ca acest proces sa mearga mai departe, inclusiv in ceea ce priveste aria de securitate chiar si a frontierelor externe ale Uniunii? Si v-as pune acum si a doua intrebare. Ca sa iasa procesul, sa iasa toate elemente pe care le-ati gandit, inclusiv legate de cetatenii nostri care sunt in Regatul Unit, spre exemplu, daca v-ati gandit sa convocati liderii politici in tara la o noua reuniune de tip Snagov.
Iohannis: Am spus cred ca saptamana trecuta. Dupa ce vom termina aceasta festivitate de la Roma voi invita si voi provoca politicienii de acasa la discutii in multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politica de la noi viitorul Europei. Si am de gand sa fac acest lucru. Daca se va intampla la Snagov sau la Bucuresti sau in alta parte, vom vedea. Dar da, am intentia sa particip la formate si sa incurajez formate de discutii pentru a avea o energie pozitiva in definitiv in acest demers. Este clar ca noi vrem sa jucam un rol pozitiv. M-ati intrebat ce putem sa facem concret. Sunt nenumarate lucruri pe care putem sa le facem si Romania are o pozitie chiar privilegiata. Ati urmarit, ultimul Eurobarometru a aratat ca romanii sunt in continuare cei mai euro-optimisti. Mai demult, in 2006, 2007, eu am spus ca romanii sunt euroforici, adica chiar isi doresc foarte mult sa fie in Uniune. Pana in ziua de astazi, cu toate ca optimismul a scazut un pic, suntem in continuare in varf. Asta inseamna sa ne facem treaba. Asta inseamna, sigur, sa ne facem treaba si acasa. In primul rand sa respectam ce am convenit cu totii, bunaoara sa nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem sa-l facem. Insa Romania poate sa faca mult mai mult. Am avut si inca mai avem intr-o oarecare masura ce s-a numit "criza migratiei". Romania a facut fata foarte bine si cred ca toata lumea imi da dreptate fiindca am stiut cum sa ne aparam granita. Nu suntem in Schengen, actionam ca un membru de facto Schengen si am aratat cum poate o tara europeana sa-si apere foarte bine granitele. Poate reusim sa-i convingem si pe altii sa foloseasca abordari similare, fiindca una din preocuparile de baza pentru toti europenii este securitatea granitelor externe. Nu-si doreste nimeni sa revenim la situatia din 2015 cand populatii straine, cred ca putem sa spunem, au intrat in UE fara niciun fel de control. Asa ceva nu se mai poate repeta si nu trebuie sa se repete. In domeniul apararii, nu vrem sa construim ceva paralel cu NATO, dar cred ca exemplul nostru cu 2% pentru inzestrare, pentru aparare este nu doar o promisiune politica sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la cresterea securitatii in Europa si multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie sa-si imagineze lumea sa se asteapta de la noi mari filosofii europene si pe urma sa-i convingem pe toti. Ca intr-o familie, functioneaza cel mai bine daca fiecare isi face treaba fara sa vorbeasca mai mult decat e necesar, dar sa munceasca mai mult decat trebuie. Multumesc!
Jurnalist: Domnule Presedinte, daca imi permiteti, pentru ca ati mentionat aceasta situatie a Declaratiei de la Roma si am urmarit si noi, pe ￢Calea Europeana" comparatia intre discutia nu doar lansata de domnul Juncker, in Cartea sa Alba, dar si discutia in patru de la Versailles, cu sefii de stat si de guvern din Franta, Spania, Germania si Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din cate stim, ati avut o interventie importanta si daca ne-ati putea spune cum ati reusit sa rasturnati, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul si vestul Europei si care parea sa nu aiba nicio rezistenta in zona de Est, cel putin. Atat cat se poate sa ne spuneti. Si pentru ca ati facut o trimitere si la ce poate face Romania in plan intern ca sa beneficieze de pe urma acestei declaratii politice, pana la urma, ce credeti ca ar trebui sa faca guvernul din Romania - nu ma refer acum nici la capacitatea administrativa neaparat, care stim ca are foarte mari probleme, dar in special la capacitatea de absorbtie care ne afecteaza si suntem in continuare la 0% si e destul de dificil sa sustineti intr-un Consiliu ca avem nevoie de niste bani pe care nu ii folosim. Va multumesc!
Iohannis: Din pacate, aici trebuie sa va dau dreptate. Se apropie cu pasi repezi perioada cand se negociaza urmatorul buget si cu absorbtia pe care o avem acum tare ma tem ca nu vom fi in pole position, cum se spune, adica vom fi cu carti proaste in mana. Am de gand sa discut aceste chestiuni cu Guvernul in saptamani urmatoare. nu am vrut sa ma grabesc foarte, foarte tare, fiindca la inceput Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, va amintiti, Ordonanta 13, 14 si asa mai departe. Pe urma, au inceput usor, usor sa lucreze ceva si da, am de gand sa invit pe Prim-ministrul, cu cine doreste domnia sa, la o discutie pe absorbtia fondurilor europene. Cred ca aici, daca vrem sa contam in 2019, cand avem Presedintia Consiliului Uniunii, chiar trebuie sa ne facem temele mult mai bine.
Cum am reusit? Poate am avut o zi buna. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu doua viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l vad este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortala pentru Uniune, fiindca, daca acceptam conceptul - inca o data, daca am accepta - a iesit din discurs, dar ca sa va raspund la intrebare, daca am fi acceptat Europa cu doua viteze, mai devreme sau mai tarziu, viteza a doua ar fi fost in Est, si atunci cu siguranta ar fi revenit niste temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lasati in urma. Cum in Vest, cu certitudine, incet, dar sigur, foarte multi europeni se tem ca le ia cineva locurile de munca, ca vine cineva si ii impinge la ei in tara deoparte. Or nici una, nici alta nu au voie sa se intample si nu avem voie sa lasam Uniunea sa ajunga intr-o stare in care europenii, in loc sa fie optimisti si increzatori in proiectul lor, sa inceapa sa se teama de proiectul european si, sigur, am adus mai multe argumente. Si altii au avut argumente care, recunosc, au venit in sprijinul expunerii mele si, din fericire, cu totii, impreuna, am reusit sa gasim exprimari mai bune. Multumesc!
Jurnalist: Mai am eu o intrebare, domnule Presedinte, daca imi permiteti. In ultima perioada, in presa internationala au aparut anchete despre situatia muncitorilor romani din Italia, in Sicilia in special, ale caror drepturi sunt incalcate. Guvernul a avut o actiune, o vizita in Italia. Dumneavoastra ati discutat cumva cu premierul italian in aceste zile aceasta situatie si la ce concluzie ati ajuns? Multumesc!
Iohannis: Da, am discutat-o. Am discutat cu Presedintele Consiliului de Ministri, domnul Paolo Gentiloni, despre aceasta chestiune, chestiune neplacuta. Romanii sunt chemati la munci de obicei agricole si au aparut acuzatii de exploatare. Domnul Prim-ministru Gentiloni m-a asigurat ca se va implica si va da la randul lui semnale clare autoritatilor, in special din Sicilia, in acest sens si sunt convins ca acest lucru se va si intampla. Bine, va multumesc! O zi buna!
0
1
