Mai multi membri ai comunitatii academiceau lansat luni o petitie/scrisoare adresata presedintelui Klaus Iohannis, premierului Sorin Grindeanu si ministrilor Educatiei si Cercetarii, in care reclama "restauratia din cercetare". Semnatarii au 3 solicitari principale. Prima vizeaza cresterea graduala a bugetului alocat cercetarii, cu aproximativ 30% anual - avertizand ca politica de subfinantare a acestui domeniu afecteaza atata stiinta cat si economia nationala. De asemenea, ei cer garantarea independentei organismelor implicate in administrarea cercetarii stiintifice din Romania, atragand atentia asupra intentiei Ministerului cercetarii de a reorganiza consiliile consultative, si reunirea Educatiei si Cercetarii intr-un singur minister, in conditiile in care situatia actuala poate duce la slabirea legaturilor necesare dintre cele doua domenii.
Petitia, intitulata "Stiinta Romaneasca intre nepasare si distrugere cu premeditare", a fost initiata de un grup format din 23 de profesori universitari, lectori si cercetatori de mai multe universitati si institute. Printre ei se numara psihologul Daniel David, profesor la Universitatea Babes Bolyai si coordonatorul unei cercetari despre romani, si Cristian Dogaru, lector la University of Suffolk (Marea Britanie).
Pana la ora transmiterii acestei stiri, petitia a fost semnata de 360 de persoane.
Vezi petitia pe site-ul Petitieonline.ro
- Redam integral textul petitiei
Stiinta Romaneasca intre nepasare si distrugere cu premeditare
Domnule Presedinte al Romaniei Klaus Iohannis,
Domnule Prim-Ministru al Romaniei Sorin Grindeanu,
Domnule Ministru al Cercetarii si Inovarii Serban Constantin Valeca,
Domnule Ministru al Educatiei Pavel Nastase,
Plecand de la premisa ca asigurarea unui standard inalt de calitate a cercetarii stiintifice in Romania este o prioritate nationala, reprezentand deopotriva conditia necesara pentru o educatie de calitate si motorul cresterii economiei nationale, si avand in vedere recomandarile Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/research_innovation_201605.pdf) referitoare la: i) cresterea nivelului finantarii publice si a investitiilor in domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), coroborata cu reforme predictibile pe termen mediu si lung, ii) necesitatea utilizarii unor criterii de performanta si a unor paneluri independente internationale in distribuirea fondurilor publice din cercetare si iii) cresterea eficientei si calitatii sectorului CDI in vederea transformarii Romaniei intr-o economie bazata pe cunoastere,
va aducem la cunostinta urmatoarele solicitari:
1) Cresterea graduala dar substantiala a finantarii alocate domeniului Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) - de la 0,6% din PIB pentru 2017, la 1% din PIB pentru 2020 - in paralel cu utilizarea eficienta a finantarii in sistemul CDI din Romania. In conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014-2020, Romania si-a asumat ca pana in 2020 cheltuielile publice pentru cercetare vor creste treptat astfel incat sa atinga tinta de 1% din PIB (la care se mai adauga 1% din PIB cheltuieli din surse private). Tot in Strategia Nationala de CDI 2014-2020 corespunzator anului 2017 este prevazuta tinta de 0,63% din PIB pentru domeniul CDI, ori din pacate bugetul aprobat prevede o cota inacceptabil de mica, de doar 0,27% din PIB (chiar mai mica decat cota alocata in 2016: 0,29%), care nu respecta nici cerintele minime interne si nici angajamentele internationale. Atragem atentia asupra pericolului urias pe care il reprezinta continuarea politicii de subfinantare a cercetarii asupra stiintei si economiei nationale. Dupa standardele internationale, dar si dupa nevoile interne, numarul cercetatorilor din Romania nu este suficient. In prezent, lipseste masa critica de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii cu potential si, in mod special, pentru cercetarea si inovarea interdisciplinara. Romania are procentul cel mai mic de personal de CDI raportat la procentul total de angajati (0,46 % in 2011, INS), ceea ce reprezinta un sfert din media UE (a se vedea http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/COMPETITIVITATE/POC/ Programme_2014RO16RFOP001_2_0_ro.pdf). Nevoia acuta de corectare a uneia din deficientele majore ale societatii romanesti contemporane - educatia - precum si cea de sustinere a unei economii performante bazate pe cercetare-dezvoltare-inovare nu pot fi compatibile cu un interes scazut acordat sectorului cercetarii romanesti, asa cum rezulta din alocarea bugetara nationala. Din nefericire, Romania continua, chiar si la 10 ani de la integrare, sa fie codasa Europei, prin alocarea catre cercetare a celor mai mici fonduri din Uniunea Europeana (< 0.4% din PIB), respectiv de 4-6 ori mai mici decat media UE (~2% din PIB) (vezi Figura 1).
Contrar asteptarilor si angajamentelor internationale, Legea bugetului, promulgata recent (16 februarie 2017), propune un buget al cercetarii (2,25 mld. lei, corespunzator pentru 0,27% din PIB) considerabil mai mic in comparatie cu cele prevazute in Strategia Nationala de CDI 2014-2020 (0,63%) sau in programul de guvernare prezentat in campania electorala care afirma o "crestere a bugetului alocat cercetarii cu aproximativ 30% anual". Aceasta politica financiara deficitara, intretinuta de toate guvernele post-1989, a avut si continua sa aiba implicatii negative majore in formarea specialistilor inalt-calificati si in sustinerea unei economii performante bazate pe CDI. In consecinta, cerem stoparea neintarziata a politicii de discriminare a cercetarii stiintifice din Romania, care pericliteaza dezvoltarea tarii, si solicitam cresterea finantarii minime pentru domeniul cercetare la 0,6% din PIB pentru 2017, respectiv la 1% din PIB in 2020, cu prioritate acordata competitiei de proiecte (organizata de UEFISCDI), prin rectificari bugetare pentru anul 2017 si alocari corespunzatoare in bugetele viitoare ale Romaniei (2018-2020) conform Strategiei Nationale de CDI 2014-2020.
In paralel, este imperios necesar ca resursele financiare - chiar in conditii de subfinantare - sa nu mai fie irosite in segmente neperformante, prin alocari discretionare, pseudocompetitii si/sau competitii viciate. In acest sens, punctul doi al acestei Declaratii, poate constitui un mecanism important de asigurare a calitatii in cheltuirea si utilizarea resurselor financiare in sistemul national de CDI.
2) Garantarea independentei organismelor implicate in administrarea cercetarii stiintifice din Romania. Solicitam respectarea independentei organismelor consultative din subordinea Ministerului Cercetarii si Inovarii (MCI) sau a Ministerului Educatiei Nationale (MEN) responsabile de promovarea, coordonarea, finantarea, monitorizarea si evaluarea activitatilor si a personalului de cercetare stiintifica din Romania - Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare (CCCDI), Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI), Consiliul National pentru Transfer Tehnologic si Inovare (CNTTI), Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) si Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) - impotriva oricaror imixtiuni politice prin continuarea eforturilor de alegere/numire a membrilor acestora pe baza unor criterii valorice profesionale si de integritate morala, prin competitie publica. In acest context, atragem atentia ca o astfel de procedura transparenta de selectie, realizata de comisii formate din specialisti recunoscuti si bazata pe o ampla consultare a comunitatii stiintifice si fara nicio implicare politica, tocmai a avut loc in anul 2016 si a condus la selectia membrilor CNCS, CNECSDTI si CNATDCU pentru un mandat de 4 ani (2016-2020), dupa expirarea mandatelor vechilor consilii (2012-2016). Aceleasi proceduri transparente sunt necesare si in cazul celorlalte organisme. Prin urmare solicitam expres ca prezentelor Consilii, proaspat alese, precum si celor viitoare, sa li se asigure ducerea la bun sfarsit a misiunii asumate, indiferent de succesiunea la guvernare a diferitelor formatiuni politice. Orice schimbare a componentei si regulamentelor prezentelor Consilii nu poate fi perceputa decat ca o incercare de politizare cu urmari negative asupra indeplinirii rolului pentru care au fost infiintate si o anulare a eforturilor intreprinse pana in prezent pentru constructia unui sistem de cercetare autonom.
Comunitatea academica romaneasca apreciaza progresele administrative facute in ultimii ani, care au dus la o organizare independenta si eficienta a sistemului de cercetare din Romania (prin CNCS, CNATDCU, CNECSDTI) si nu poate accepta imixtiuni politice care pot perturba activitatea acestor structuri si pune in pericol progresele realizate in eforturile de a racorda cercetarea romaneasca la standardele internationale.
3) Reunirea Educatiei si Cercetarii intr-un singur minister. Scopul educatiei nationale este de a asigura conditiile si mediul necesare dezvoltarii psiho-socio-economice a Romaniei. De aceea, educatia este un proces dinamic a carei dezvoltare necesita racordarea la fluxul celor mai noi rezultate din domeniul cercetarii. Astfel, reunirea cercetarii si a educatiei intr-un singur minister reprezinta cea mai eficienta modalitate politico-administrativa de gestionare a cunoasterii. Intrucat in toate tarile cu cercetare avansata invatamantul superior si cercetarea sunt puternic interconectate, majoritatea institutelor fiind afiliate universitatilor sau in stransa colaborare cu acestea, iar universitatile fiind considerate institutii de educatie si cercetare, va semnalam ca separarea Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice in doua institutii distincte poate duce la crearea si amplificarea unor probleme in ceea ce priveste activitatea de cercetare din universitati si la slabirea legaturilor necesare dintre educatie si cercetare. Datorita acestor considerente, in tarile membre ale UE, cu forta academica si economica, educatia si cercetarea sunt reunite in acelasi minister.
Respectarea si implementarea punctelor de vedere exprimate mai sus sunt necesare pentru dezvoltarea Romaniei, atat datorita efectelor benefice pe care le vor avea in cadrul mediului socio-economic din tara noastra, dar si in virtutea angajamentelor anterioare ale statului roman in cadrul Uniunii Europene.
27 februarie 2017
Figura 1 - Starea finantarii cercetarii din Romania.
A:Indicatori ai Strategiei Europa 2020: tintele nationale asumate de Romania (pentru 2020), situatia lor la nivelul anului 2008 si situatia lor conform datelor celor mai recente (2015).
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Europe_2020_indicators_-_Romania
B:Cheltuielile alocate cercetarii in statele membre UE (2014) si dinamica sumelor alocate in intervalul 2007-2014 (Eurostat)
Sursa: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/research_innovation_201605.pdf
Nota: Dintre cei 8 indicatori, cele mai proaste evolutii, in raport cu anul 2008, in Romania, le-au avut cei asociati cercetarii (finantarea) si educatiei (abandonul scolar) unde se remarca o discrepanta majora fata de tintele asumate (Fig. 1A); Romania se situeaza in coada clasamentului, cu mult in urma penultimelor tari clasate (Bulgaria, Ungaria si Croatia), ca urmare a sumelor foarte mici alocate cercetarii (Fig. 1B).
Petitia a fost initiata de un grup format din 23 de profesori universitari, lectori si cercetatori de la mai multe universitati si institute.
Lista initiatorilor
1. VESPREMEANU-STROE Alfred - Universitatea din Bucuresti
2. DAVID Daniel - Universitatea Babes-Bolyai (UBB), Cluj-Napoca
3. DOGARU Cristian - University of Suffolk, Ipswich, Marea Britanie
4. RADOANE Maria - Universitatea Stefan cel Mare, Suceava
5. CHEVAL Sorin - Universitatea din Bucuresti
6. RADOANE Nicolae - Universitatea Stefan cel Mare, Suceava
7. GIUGAL Aurelian - Universitatea Europei de Sud-Est Lumina, Bucuresti
8. SABAU Gelu - Universitatea HYPERION din Bucuresti
9. GICU Daniel - Universitatea din Bucuresti
10. BIRZESCU Iulian - Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" al Academiei Romane
11. PANAIT-BIRZESCU Florina - Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" al Academiei Romane
12. MARGARINT Ciprian - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
13. LAZAR Catalin - Muzeul National de Istorie a Romaniei, Bucuresti
14. ICHIM Bogdan - Universitatea din Bucuresti
15. DRAGUSIN Virgil - Institutul de Speologie "Emil Racovita" al Academiei Romane
16. JURCHESCU Marta - Institutul de Geografie al Academiei Romane
17. NICULITA Mihai - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
18. TATUI Florin - Universitatea din Bucuresti
19. ROBU Marius - Institutul de Speologie "Emil Racovita" al Academiei Romane
20. POPESCU Razvan - Universitatea din Bucuresti
22. ZAINESCU Florin - Universitatea din Bucuresti
22. VASILE Mirela - Universitatea din Bucuresti
23. RISTEA Madalina - Universitatea din Bucuresti
Citeste si:
- Cristian Dogaru cere premierului si ministrului Cercetarii sa explice motivele reorganizarii consiliilor consultative: Modificarea componentei prin ingerinte politice afecteaza caracterul independent si apolitic al cercetarii stiitifice
- Mihai Gotiu (USR), catre ministrii Cercetarii si Educatiei: Nu faceti praf Cercetarea! Senatorul le cere sa explice motivele reorganizarii consiliilor consultative, la cateva luni dupa constituirea lor, prin procedura transparenta
- Ministerul Cercetarii confirma ca vrea sa reorganizeze consiliile consultative si sa le schimbe componenta, fara a preciza cand si in ce conditii. O parte din ele, constituite in urma cu cateva luni, prin procedura transparenta
- Ministerul Cercetarii vrea sa reorganizeze organismele consultative din subordine. Membru CNCS: Ne temem ca reorganizarea este de fapt parte a planului mai larg de <<restauratie>>
0
3
