Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) califica drept "o minciuna grosolana" afirmatia ca ar fi solicitat si obtinut retrocedarea unor imobile ale comunitatii evreiesti. FDGR mai respinge si afirmatiile din spatiul public potrivit carora ar fi primit 80.000 de decizii de retrocedare, spunand ca, potrivit datelor oficiale, a obtinut 11 decizii de retrocedare.

"Conform datelor oferite de ANRP Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Germane în 2016, F.D.G.R. a depus în total 136 cereri de retrocedare şi au fost emise 127 decizii, dintre care: 8 restituiri în natură, 3 propuneri de acordare de despăgubiri, 55 respingeri şi 61 redirecţionări sau renunţări. Aşadar, pentru F.D.G.R. au fost emise 11 decizii de retrocedare şi nicidecum 80.000, cifră vehiculată în mod aberant în spaţiul public. Afirmaţia, că F.D.G.R. ar fi solicitat şi obţinut imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România reprezintă o minciună grosolană", se arata intr-un comunicat remis redactiei.

"FDGR respinge cu hotărâre tendinţele de denigrare, amplificate, din pacăte, în ultimele zile în unele medii şi îşi rezervă dreptul de acţionare în instanţă pentru calomnie şi incitare la ură pe considerente etnice. F.D.G.R. a dovedit în existenţa lui de 27 de ani că duce o politică constructivă, proeuropeană şi proatlantică, pentru democraţie şi un stat de drept. Etnicii germani din România sunt cetăţeni loiali ai ţării şi condamnă aceste manevre de dezbinare a societăţii româneşti", se mai arata in comunicatul citat.

FDGR arata ca Grupul Etnic German (înfiinţat în 1940, prin decret-lege, şi dizolvat in 1944)," înzestrat cu autoritate discreţionară asupra întregii comunităţi germane din România de către statul antonescian, şi-a însuşit în mod abuziv proprietăţi bisericeşti şi ale unor asociaţii ale minorităţii germane". Ca atare, FDGR a solicitat retrocedarea acestor proprietăţi, care au aparţinut comunităţilor şi nu unor persoane fizice, Forumul considerându-se succesorul patrimonial al acestor asociaţii, ale căror proprietăţi au trecut în proprietatea GEG, în virtutea unor decizii discreţionare. Retrocedările au fost decise de Comisia specială care funcţionează pe lângă Guvernul României (şi nu la nivelul primăriilor) în baza legislaţiei romanesti.