Suntem in pragul unui razboi informatic in care propaganda este folosita agresiv pentru avansarea de interese strategice, considera Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice al Universitatii Oxford. Intr-un interviu acordat EurActiv Romania, Corneliu Bjola vorbeste despre propaganda digitala si impactul stirilor false asupra Europei. "Teorii conspirationiste, promovarea clivajului dintre Uniunea Europeana si estul Europei, sau intre Uniunea Europeana si Statele Unite - acestea sunt tipare care pot fi foarte usor de identificat", spune profesorul. Totodata, Bjola se arata uimit de "virulenta fobiei <> in spatiul public romanesti", aratand ca nu este inventie riomaneasca, avand originea in Rusia si fiind ulterior preluata de "regimuri cu valente sau aspiratii autoritare", avand drept "scop slabirea sau eliminarea <>".

Corneliu BjolaFoto: Facebook / Corneliu Bjola

"Propaganda identifica slabiciuni intr-o societate. Eliminarea ei poate duce la reducerea presiunii, dar nu la vindecarea ranilor respective. Lucrul acesta este important pentru Uniunea Europeana. Dupa criza financiara din 2008, increderea in UE a scazut creand un teren fertil pentru dezinformari sau naratiuni care ataca comunitatea europeana din mai multe unghiuri.

Nu vreau sa exagerez, dar cred ca suntem in pragul unui razboi informatic in care propaganda este folosita agresiv pentru avansarea de interese strategice. Una dintre problemele principale atunci cand esti confruntat cu propaganda este cum reactionezi la ea. Poti sa incerci sa sporesti securitatea informatica si asta poate crea probleme pentru cetateni si media in cazul in care masurile adoptate stirbesc dreptul de opinie si de exprimare - asa ca trebuie sa fii foarte atent. Sau, pe de alta parte, poti sa cauti solutii pentru eliminarea propagandei prin identificarea si adresarea zonelor cu cel mai mare risc, respectiv a faliilor sociale sau politice pe care propaganda incearca sa le exploateze. Cele doua abordari se completeaza reciproc si cred ca trebuie folosite intr-un mod echilibrat", spune Corneliu Bjola.

"In studiile de propaganda exista un termen care a fost atribuit in mod interesant lui Lenin, desi nu a putut fi gasita sintagma exacta in textele sau discursurile sale - the useful idiot/idiotul de serviciu. Este vorba de persoana care repeta neintentionat un punct de propaganda. De ce repeta? Pentru ca rezoneaza cu o anumita perspectiva asupra societatii respective. Sintagma nu trebuie insa folosita lejer. Nu orice persoana care este in dezacord cu tine e idiotul de serviciu pentru <> sau <>. Cred insa ca e important sa se urmareasca traiectoria unor teme de propaganda pentru a intelege in ce masura anumite reactii sunt organice sau din categoria <>. Am fost de exemplu, foarte surprins de virulenta fobiei <> in spatiul public romanesc. Discursul anti-Soros nu are origine romaneasca. A fost promovat sistematic de regimul Putin ca o forma de neutralizare a societatii civile din Rusia. A fost ulterior adoptat de alte regimuri cu valente sau aspiratii autoritare in Europa (vezi cazul Ungariei) si pentru acelasi scop: discreditarea prin asociere a celor care denunta devierile populiste, nationaliste si autoritare. Pe scurt, slabirea sau eliminarea <> teoretizata de Karl Popper si care este esentiala pentru functionarea si intarirea sistemelor democratice. Aceasta este cheia in care trebuie inteleasa propaganda anti-Soros initiata de Kremlin si promovata ulterior in Estul Europei", arata profesorul.

Citeste interviu integral pe EurActiv