Premierul Sorin Grindeanu i-a transmis miercuri seara o scrisoare sefului executivului european, Jean-Claude Juncker, in care incearca sa argumenteze necesitatea promovarii unei ordonante de urgenta pentru modificarea codurilor penale si il asigura pe acesta de continuarea luptei anticoruptie, exprimandu-si totodata speranta intr-o "evaluare echilibrata si corecta" din partea Comisiei Europene, care sa tina cont de "substanta concreta a prevederilor legislative, nu doar de reactiile din spatiul public si mediatic".
Grindeanu reia, in aceasta scrisoare, explicatiile folosite in spatiul public in ultima vreme, legate de Comisia de la Venetia, procedura de la CEDO si deciziile Curtii Constitutionale.
Iata mai jos scrisoarea primului ministru catre Jean-Claude Juncker:
"Am luat nota de declaratia comuna facuta astazi cu privire la lupta impotriva coruptiei in Romania. Doresc, de la bun inceput, sa subliniez ca lupta impotriva coruptiei este una dintre prioritatile Guvernului pe care il conduc si sunt in totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastra privind raportul Comisiei de Cooperare si Verificare care reprezinta si pentru Uniunea Europeana si pentru noi o tema de maxim interes.
Prin Delegatia noastra permanenta va voi transmite si textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului Penal si proiectul de lege cu privire la gratiere. De la bun inceput, doresc sa precizez ca, in realitate, este vorba despre doua lucruri diferite: primul pachet, compus din cele doua legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului si care vor urma procesul legislativ obisnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea in acord a legislatiei romane cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European si a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale.
In ceea ce priveste tematica gratierii, va informez ca exista deja o procedura in cadrul CEDO care se refera la o decizie pilot privind supraaglomerarea din inchisorile romane si conditiile precare de detentie, situatie care poate conduce la o penalizare semnificativa a Romaniei (cca 80 milioane EUR pe an - conform calculelor estimative intocmite de ministrul de justitie din fostul guvern).
Subliniez faptul ca ambele proiecte legislative vor intra in procedura de dezbatere parlamentara obisnuita, asigurand astfel parcurgerea integrala a tuturor etapelor prevazute de Constitutia Romaniei.
Cel de-al treilea act normativ se refera la adoptarea Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea Codului Penal si a Codului de procedura penala.
Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonante de Urgenta a Guvernului decurge din Constitutia Romaniei care prevede in articolul 147 alin (1) ca 'Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei si pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 405/ 2016, s-a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constitutionale pentru infractiunea de abuz in serviciu, numai in cazul in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din continutul acestei legi se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'. De asemenea, Curtea a constatat ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare a determinat Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Totodata, Curtea a constatat ca fapte care potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale.
In ceea ce priveste valoarea plafonului, precizez ca acesta a fost introdus la recomandarea Curtii Constitutionale, care a constatat ca legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, si nici o anumita intensitate a vatamarii, ceea ce determina instanta de contencios constitutional sa concluzioneze ca, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei, aceasta din urma, daca sunt indeplinite si celelalte elemente constitutive, poate fi o infractiune de abuz in serviciu.
Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrara, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc notiunea de consecinte deosebit de grave ale unei infractiuni, unde regasim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat ca pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este in acord cu Decizia Curtii Constitutionale, Comisiei de la Venetia si jurisprudentei CEDO. De mentionat ca, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, raspunderea nu este inlaturata, ci va continua sa fie o raspundere administrativa si disciplinara iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind in consonanta inclusiv cu recomandarile institutiilor europene.
Dupa cum cunoasteti, lipsa de coerenta dintre o decizie constitutionala si prevederile declarate neconstitutionale ar putea conduce la vid legislativ, precum si la o interpretare si aplicare neunitara a acestor prevederi.
De asemenea, au fost avute in vedere si recomandarile Comisiei de la Venetia din 2013 asupra relatiei dintre raspunderea ministeriala politica si cea penala, potrivit careia prevederile penale nationale cu privire la "abuzul in serviciu", "abuz de putere" si expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate la un nivel inalt, astfel incat sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava.
Este esential si faptul ca Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, retinand cele expuse in Raportul Comisiei de la Venetia a invitat organismele legislative ale statelor membre ale caror reglementari penale includ inca dispozitii generale referitoare la "abuzul in serviciu" sa ia in considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispozitii, in scopul de a limita domeniul lor de aplicare, in conformitate cu recomandarile Comisiei de la Venetia. De mentionat ca abuzul in serviciu nu a fost eliminat din legislatie, ci s-a vizat inlocuirea sintagmei 'indeplineste in mod defectuos' din art. 246 din Codul Penal din 1969 si ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma 'indeplineste prin incalcarea legii', in conformitate cu deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale.
Acestea sunt principale elemente care au determinat necesitatea unei Ordonante de Urgenta care va fi transmisa Parlamentului pentru dezbatere, aprobare, modificare sau respingere.
Asteptam cu interes parerea dumneavoastra asupra textelor, iar ministrul justitiei va va sta la dispozitie pentru obtinerea tuturor clarificarilor necesare, inclusiv printr-o eventuala deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat sa aiba o discutie cu dumneavoastra pe aceasta tema, daca programul dumneavoastra permite.
In incheiere, doresc sa va asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastra, inclusiv la Bruxelles, si reiterez angajamentul ferm al tuturor institutiilor si factorilor decizionali din Romania privind continuarea luptei impotriva coruptiei.
In aceste eforturi contam pe sprijinul si sustinerea Comisiei Europene, dar si pe o evaluare echilibrata si corecta din partea acesteia, care sa tina cont de cadrul constitutional national si de substanta concreta a prevederilor legislative, nu doar de reactiile din spatiul public si mediatic".
1
11
