Iohannis: Avem nevoie de democratii solide in care majoritatile sa nu abuzeze de drepturile lor doar pentru ca sunt majoritati

de C.I., Dan Tapalaga     HotNews.ro
Miercuri, 25 ianuarie 2017, 13:28 Actualitate | Esenţial


Klaus Iohannis
Foto: Facebook
"Avem nevoie de democratii solide in care majoritatile sa nu abuzeze de drepturile lor doar pentru ca sunt majoritati, si in care principiul cooperarii loiale si constructive intre institutiile democratice sa functioneze fara gres", a declarat miercuri presedintele Klaus Iohannis intr-un discurs in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Iohannis a mai spus ca impreuna cu secretarul general Jagland va inaugura la Bucuresti, pe 6 aprilie, o Conferinta Internationala co-organizata impreuna cu Comisia de la Venetia despre Rolul Majoritatii si al Opozitiei intr-o societatea Democratica.

"Intr-o societate democratica, critica normala a opozitiei nu poate fi vazuta ca un element distructiv si nu poate fi interpretata ca o neacceptare a rezultatelor alegerilor. E doar o parte a unui sistem democratic liberal, de care cu totii avem nevoie daca vrem sa luptam cu succes cu provocarile vremurilor noastre".

Declaratii Iohannis:

Prezenta mea aici este o dovada a atasamentului pe care romanii il simt fata de Consiliul Europeii

Aderarea la Consiliul Europei in 1993 a fost unul dintre primii pasi majori in procesul de tranzitie democratica.

A jucat un rol important pentru integrarea euopeana si euroatlantica.

Cei 10 ani de stat membru al UE, pe care ii sarbatorim anul acesta, este un rezultat al aderarii la Consiliu.

Adunarea parlamentara a Consiliul Europei a contribuit la dezvoltarea statului de drept.

Acest model de relatii interetnice presupune si o implicarea ctiva la toate nivelurile  in procesul de luare a deciziilor nu doar in ce priveste acea minoritate ci societatea in intregul sau.

Presupune interactiunea minoritatilor cu grupul majoritar, incurajand de dezvoltarea unui proiect multicultural.

Discursul integral sustinut de Iohannis:

Doresc să-i mulțumesc călduros domnului Președinte Agramunt pentru invitația de a fi prezent aici și pentru amabila sa introducere.
Sunt profund onorat să mă adresez acestei distinse Adunări. Prezența mea aici reprezintă încă o dovadă a atașamentului profund și a respectului pe care România le poartă pentru Consiliul Europei, prima organizație internațională importantă la care a aderat țara mea, după căderea comunismului.
Aderarea noastră la Consiliul Europei, în 1993, a fost unul dintre primii pași majori luați în procesul de tranziție spre democrație a României.
De asemenea, a jucat un rol cheie în procesul de integrare europeană și euro-atlantică a țării mele. De fapt, cei 10 ani de apartenență la UE, pe care îi celebrăm în acest an, pot fi considerați drept unul dintre rezultatele puterii extraordinare de transformare pe care o prezintă calitatea de membru al Consiliului Europei.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a contribuit semnificativ la dezvoltarea statului de drept în țara mea, precum și la consolidarea respectului pentru drepturile omului – care caracterizează România zilelor noastre. Doresc să subliniez, în acest context, importanța instrumentelor juridice ale Consiliului Europei în consolidarea unui stat democratic. Convinsă de acest aspect, România a ratificat, până acum, 107 convenții ale Consiliului Europei.
Prin dialogul constant cu Consiliul Europei, România a devenit de asemenea un model – și vorbesc despre asta și din experiența mea personală – în ce priveşte protecția și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale – modelul intercultural românesc de succes şi recunoscut ca atare la nivel european.
Acest veritabil model în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice presupune implicarea activă, la toate nivelurile, locale sau naționale, a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în procesul de luarea a deciziilor cu privire nu doar la minoritatea în cauză, ci la societate în ansamblul său.
El nu implică doar simpla coexistenţă a grupurilor minoritare cu majoritatea populației, care definește așa-zisul model multicultural, ci şi interacţiunea dintre grupurile minoritare şi majoritate – creând astfel un proiect intercultural. Este un proiect care, prin diversitate culturală, îmbogățește societatea și spiritul nostru civic. El dovedește valoarea interacțiunii și a toleranței.
În opinia mea, minoritățile naționale reprezintă o adevărată valoare a unei națiuni, care o îmbogăţeşte și care contribuie la construirea unor punți solide între state.
În ceea ce privește minoritatea romă și incluziunea sa socială, putem evalua că abordarea noastră multi-instituțională, pas cu pas, din ultimii 15 ani, a produs rezultate tangibile. Desigur, însă, că au mai rămas multe lucruri de făcut.
Dar confirmarea rezultatelor noastre poate să fie probată, printre altele, de creșterea participării politice a romilor, eficiența strategiilor implementate și datele publicate, de exemplu, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE. Doresc să reafirm, în acest context, sprijinul ferm al României pentru activitatea Consiliului Europei în acest domeniu, precum și angajamentul nostru de a lucra în continuare pentru asigurarea incluziunii sociale a romilor, atât în România, cât și în Europa, în general.
În ceea ce privește piatra de temelie a protecției drepturilor omului în Europa, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este evident faptul că doar eforturile continue ale Curții de la Strasbourg nu sunt suficiente. Statele părţi la Convenţie trebuie să fie principalii protectori ai drepturilor omului.
Totodată, nu putem să ignorăm, nici să tolerăm situațiile în care, în anumite state membre, hotărârile Curții nu sunt puse în aplicare.
Pe de altă parte, Protocolul 16 al Convenției va fi un factor ce va contribui la o mai bună implementare a standardelor Convenției, prin intermediul dialogului juridic.
România a semnat deja Protocolul 16 și ne aflăm, în prezent, în etapa de elaborare a pachetului legislativ necesar pentru a introduce în sistemul nostru de proceduri posibilitatea ca cele mai înalte jurisdicţii naționale să solicite Curţii avize consultative.
Dar efortul început în 2010 în ceea ce privește reforma Curții – care a avut deja rezultate concrete – trebuie să continue, pentru a organiza și mai bine activitatea sa și pentru a îmbunătăți eficiența sa generală. România va face tot ce-i stă în putință pentru a sprijini realizarea acestui obiectiv.
 
Doamnelor și domnilor,
Europa zilelor noastre se confruntă cu crize multiple, fără precedent de la încheierea Războiului Rece, și capabile să submineze valorile noastre fundamentale.
În acest context complex, și instituțiile Consiliului Europei sunt tot mai relevante, inclusiv datorită capacității lor de a se regenera și moderniza.
În acest sens, apreciez nu doar activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului - pe care am menționat-o deja, cât și activitatea Comisarului pentru Drepturile Omului, Comitetului pentru Prevenirea Torturii, Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, Comisiei de la Veneția, Grupului de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane, Comitetului Moneyval și, nu în ultimul rând, rolul acestei Adunări.
Doresc să adresez în mod special câteva cuvinte și despre Comisia de la Veneția, a cărei relevanță în zilele noastre trebuie accentuată, în contextul diferitelor evoluții din unele democrații europene. Noi am beneficiat foarte mult de expertiza sa – începând cu avizul privind prima Constituție democratică a României, din 1991 (de fapt, prima Constituție supusă avizului Comisiei), până la asistența cu privire la multe acte legislative esențiale funcționării statului de drept în România.
Comisia trebuie să fie susținută în exercitarea atribuțiilor sale de gardian al democrației prin drept, iar  România va continua să sprijine eforturile sale.
Astfel, sunt încântat să vă informez că, împreună cu domnul Secretar General Jagland, voi inaugura la București, pe 6 aprilie, o Conferință Internațională organizată în colaborare cu Comisia de la Veneția cu privire la Rolul Majorității și al Opoziției într-o Societate Democratică. Este un subiect de mare actualitate, în contextul anumitor evoluții din unele state membre. Apreciez inițiativa Secretarului General, care a solicitat Comisiei de la Veneția să elaboreze un set de linii directoare privind această chestiune.
Avem nevoie de societăţi democratice solide, în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor legitime numai pentru că sunt o majoritate, de societăţi în care principiul cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice funcţionează ireproşabil. Într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic. Este doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos, de care cu toţii avem nevoie dacă dorim să gestionăm cu succes actualele provocări ale prezentului.
 
Dragi colegi și prieteni,
O altă provocare cu care ne confruntăm cu toții, din păcate, în Europa, este ascensiunea populismului, radicalismului, xenofobiei și a eurofobiei. Eurofobia nu se îndreaptă doar împotriva valorilor Uniunii Europene. Ea este şi împotriva valorilor, principiilor și normelor fundamentale ale Consiliului Europei! Această organizație are un rol cheie în lupta împotriva acestor fenomene nocive, care atacă înseși bazele societății democratice. Trebuie, așadar, să luptăm împotriva acestor manifestări cu toată forța noastră și cu toate instrumentele și mecanismele disponibile. România nu va precupeţi niciun efort în acest scop.
Mă bucură faptul că, în urma alegerilor parlamentare din decembrie, niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în Parlamentul României, ceea ce arată elocvent maturitatea societăţii româneşti. Sper ca și rezultatele diferitelor alegeri care vor avea loc anul acesta în Europa să dovedească aceeaşi maturitate a cetățenilor europeni, în ciuda tuturor provocărilor!
Pe lângă serioasele provocări interne europene, ne confruntăm, de asemenea, cu o altă amenințare majoră: extremismul violent și radicalizarea care conduce la terorism.
Consiliul Europei și-a asumat și un rol important în combaterea terorismului, prin consolidarea instrumentelor sale legale și îmbunătățirea organismelor sale componente. România condamnă ferm toate atacurile teroriste și reiterează sprijinul său ferm în combaterea oricărei forme de terorism. Eforturile noastre comune care au ca scop combaterea fenomenului „luptătorilor străini” trebuie să rămână centrate pe nevoia noastră de a proteja și reafirma aceste valori. Din acest motiv, România și Spania au lansat în 2015 inițiativa de a crea o Curte Internațională împotriva Terorismului, pentru a preveni, descuraja și pedepsi crimele de terorism, inițiativă pe care vă invit să o susțineți. De aceea, România a semnat, în martie 2016, Protocolul adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, pe care îl va ratifica în curând.
Într-un context mai amplu, doresc să subliniez faptul că România susține toate acțiunile comune împotriva criminalității cibernetice, care sunt, de asemenea, esențiale în combaterea terorismului, crimei organizate și a traficului de ființe umane. Din calitatea de stat gazdă a Oficiului Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice,  care a devenit operațional la București, în 2014, România a conștientizat că există o nevoie sporită ca statele să-și consolideze capacitatea lor de a combate criminalitatea cibernetică.
Precum știm cu toții, România este, totodată, un susținător fervent al procesului democratic din vecinătatea sa. În acest context, rolul membrilor APCE în consolidarea democrației este fundamental.
România a susținut ferm evoluția democratică a Republicii Moldova încă de la declararea independenței sale, în 1991. România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. După 26 de ani, ne păstrăm convingerea că singura cale care poată să aducă prosperitate pe termen lung statului nostru vecin este integrarea europeană. Acest obiectiv poate fi realizat doar printr-un profund proces de reforme, bazat pe asigurarea stabilității politice interne și a implicării responsabile a tuturor factorilor politici și instituționali în consolidarea acestui proces.
Acest lucru este esențial pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european al acestuia, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, încurajez comunitatea Consiliului Europei să continue să sprijine Republica Moldova, luând în considerare, de asemenea, și următoarele alegeri parlamentare din 2018, care vor avea un rol crucial în privința viitorului democrației din această țară.
În ceea ce privește Ucraina, România sprijină puternic suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea vecinilor noștri. Acordurile de la Minsk reprezintă cel mai bun instrument în vederea soluționării crizei și trebuie să fie implementate integral.
Consiliul Europei joacă, de asemenea, un rol major în procesul de reformă din Ucraina, iar România rămâne un susținător ferm al tuturor acestor eforturi.
Situația din Balcanii de Vest este încă definită de un anumit grad de insecuritate, care este rezultatul contextului economic dificil, creșterii naționalismului, crimei organizate și al amenințării pe care o reprezintă radicalizarea religioasă. Importanța strategică a Balcanilor de Vest în Europa ar trebui să ne motiveze în a depăși aceste dificultăți și pentru a persevera în proiectarea valorilor noastre democratice, ale statului de drept și ale prosperității.
În acest scop, procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să continue și, după caz, UE ar trebui să ia în considerare asumarea unor mijloace mai creative și o abordare mai cuprinzătoare. Rolul complementar al Consiliului s-a dovedit a fi esențial în acest proces.
Suntem recunoscători pentru implicarea sa în monitorizarea respectării drepturilor omului, a protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a respectării principiilor democratice.
 
Distins auditoriu,
Prezența mea aici coincide cu comemorarea victimelor Holocaustului – la care am luat parte ieri, când am inaugurat și expoziția Educație și Memorie. Holocaustul în România – și care are loc în perioada în care țara mea exercită președinția Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.
Conștientizarea Holocaustului și educarea noilor generații cu privire la tragicele evenimente petrecute în timpul celui de-a doilea Război Mondial au reprezentat o prioritate a României în ultimii ani. Prin exercitarea președinției Alianței, am încercat să oferim un sprijin instituțiilor de învățământ și formatorilor în ceea ce privește modalitățile prin care lecțiile învățate în urma tragediei Holocaustului pot conduce la promovarea cunoașterii și toleranței în societatea noastră.
Elevii și studenții din țara mea au avut ocazia de a participa la ateliere, seminarii, vizite de studiu și concursuri, menite să-i înzestreze cu cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a înțelege în mod corespunzător acest episod tragic din istoria noastră. Mai mult decât atât, instituțiile române au stabilit parteneriate internaționale cu scopul de a instrui funcționarii publici și  forțele de ordine cu privire la combaterea antisemitismului, negării Holocaustului, rasismului, xenofobiei, discriminării și a discursului instigator la ură din sfera publică.
În 2015, România a introdus în legislația sa penală unul dintre cele mai moderne prevederi legale din Europa, care interzic naționalismul extrem, rasismul, xenofobia, negarea Holocaustului și antisemitismul. Aceste noi prevederi legale permit cercetarea penală a unor astfel de fapte, chiar dacă ele se desfășoară pe rețelele de socializare. Doresc să subliniez aici importanța combaterii răspândirii discursului instigator la ură pe rețelele de socializare, precum și necesitatea utilizării unor instrumente instituționale eficiente pentru a ține sub supraveghere și a interzice astfel de acțiuni. Fac apel la toate statele membre să acționeze împotriva acestei amenințări.
Aceste tipuri de măsuri – precum cele luate de România – sunt esențiale în asigurarea reacției corecte în fața încercărilor de negare sau distorsionare a istoriei, de promovare a persoanelor care se fac vinovate de crime împotriva păcii sau umanității. Ele ar trebui să fie adoptate de toate statele membre ale Consiliului Europei.
În mai 2016, o definiție de lucru a antisemitismului a fost adoptată cu ocazia Reuniunii Plenare a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului la București, fapt ce a reprezentat o foarte mare realizare. Dar conservarea memoriei Holocaustului, lupta împotriva antisemitismului și a tuturor formelor de rasism, discriminare și xenofobie reprezintă un efort comun. Încă o dată țin să apreciez activitatea în acest domeniu a acestei distinse Adunări și a tuturor celorlalte instituții ale Consiliului Europei.
 
Doamnelor și domnilor,
Consiliul Europei, și această Adunare, în special, trebuie să rămână și va rămâne un actor principal în sprijinirea statului de drept și apărarea drepturilor omului, în contextul provocărilor actuale. Acesta este convingerea mea.
Un nou Summit al Consiliului Europei, în 2019, ar reprezenta o validare, la cel mai înalt nivel politic, a rolului esențial pe care îl are Consiliul Europei pentru viitorul acestui continent. România, care va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, este pregătită să contribuie la pregătirea unui Summit de succes al Consiliului Europei, dacă statele membre decid să-l organizeze.
România este de părere că activitatea Consiliului Europei este vitală pentru menținerea și protejarea valorilor și principiilor noastre democratice. Vă asigur că România va continua să facă toate eforturile necesare pentru a sprijini această misiune fundamentală. Puteți să contați pe mine, puteți să contați pe România.

Sesiune de intrebari pentru Iohannis:

- Romania e determinata sa fie un partener puternic pentru Moldova. In uiltimele luni, in Romania am analizat relatia cu Moldova, si in lumina alegerilor care le-au avut, si am decis sa fim aliat chiar mai apropiat de Moldova am decis ca extindem ajutorul financiar, vom continua sa ajutam comunitatile locale, scoli, tansport local, si vom continua sa fim imoplicati in iimplementarea reformelor atat de necesare in mod. Asta vom face si indiferent cine va va fi ales vom continua sa fim partener puternic al Moldovei. Drumul Moldovei pe termen lung este calea europeana. Pe de alta parte, stim ca Moldova are problemele ei specifice, cum e Transnistria. Acesta problema poate fi rezolvata doar pe calea diplomatica, nici o alta solutie nu poate functiona. Presedintia germana a OECD a reusit sa miste lucrurile catre dialog, este in semn foarte bun in aceasta situatia complicata. Impreuna putem rezolva problemele

- Ati atins una din telemele mele preferata: lupta anticoruptie. Lupta anticoruptie in Romania nu e lucru usor,e foarte complicat. Dar cred in Romania, cred in capacitatea romanilor de a construi o democratie solida. Si cred ca coruptia din Romania poate fi eradicata. Dar de la aceasta credinta la fapte este un drum lung de parcurs. Suntem determniati sa-l parcurgem si luptam impotriva coruptiei cu rezultate bune.

Daca cineva isi imagina ca coruptia, care e problema endemica in Romania, daca cineva credea ca poate fi eradicata in unul sau doi ani sau zece ani va spun ca e gresit. Eradicarea coruptiei este un proces dureros si urat, scoate la iveala fata urata a societatii. De ex politicieni au fost acuzati de coruptie, functionari acuzati, este foarte stresant pentru societate, foarte stresant pentru politicieni. Rezultatele vin, dar incet, de aceea cred ca coruptia nu poate fi eradicate in termen scurt, ci numai daca continui lupta pana cand castigi, altfel ceilalti baieti castiga, si asta nu-mi pot imagina pentru Romania.

- Intrebare despre Dan Adamescu: Cum asigura guvernul un proces corect?
Raspuns Iohannis: Nu voi comenta referitor la persoana despre care vorbiti. Dar da, eu personal ca presedinte al Romaniei, lupt pentru procese corecte si relatari corecte in media. Si da, sunt gata sa sustin orice procedura legala pentru a stabili adevarul.

Intrebare: De ce considerati ca populismul creste in Europa si in lume
Iohannis: Este o tema foarte larga. Imi amintesc la Consiliul European ca discutam cu diferite ocazii despre viitorul UE si despre faptul ca oricine a chemat la referendum a pierdut, iar populistii au devenit si mai populisti. Toti au explicatii pentru populismul, eurofobia si eurofobia, dar trebuie sa fim onesti. De obicei acuzam media, imigrantii, pe altii, dar cred ca trebuie sa folosim o oglinda daca vrem sa explicam de ce populismul a devenim popular din nou. Avem o problema in Europa, prea des ocolim sa dam raspunsuri clare la intrebari clare, prea des le spunem una in campanie oamenilor si facem alta in mandate. Nu explicam ce vrem sa facem, si asa ajung la concluzia ca UE are tot felul de probleme, economice, cu imigrantii, cu bancile, dar daca mergem la radacini cred ca avem o problema de credibilitate. Noi, politicienii, nu mai suntem atat de credibili. Institutiile pe care le-a construit nu mai sunt atat de credibile. Daca vrem sa -I invingem pe populisti nu trebuie sa fim si noi populisti, dar trebuie sa ne intoarcem la oameni sa ne conectam cu ei, ce probleme sunt si cum le rezolvam. Asa vom combate populismul, eurofobia si xenonofobia.

Intrebare: Ultimul raport pe MCV iesit acum cateva ore.
Iohannis: E foarte foarte pozitiv, surpriza surpriza, dar asta e Romania, foarte surprinzatoare, uneori si pentru lucruri bune. Mai precis, uiltimul raport arata 12 zone in care trebuie sa lucram mai mult pentru a asigura progresul si pentru prima data acest nou raport arata ca nu este bine sa legam raportul MCV de alte subiecte ca Schengen sau fondurile europene. Repet, nu este bine sa legam raportul MCV de alte teme ca Schengen sau fondurile europene. Ei bine, ne vom continua treaba, si daca urmatorul raport va spune ca ne-am indelinit treaba atunci MCV va fi inchis, sfarsit, asa cum am discutat cu Junker. Dar Romania trebuie sa puna in loc mecanisme de control.

Este un mit ca serviciile secrete furnizeaza dovezi in dosarele penale. Asta nu e posibil, va asigur, si stiu ca presedinte ca daca sunt acuzatii, plangeri, sa mearga sa le clarifice. Acum seful SRI este in parlament sa clarifice aceste aspect si fara indoiala ca o va face.

Vorbind despre fapte, ce zice MCV e una, ce spun miturile e alta.

Intrebare legata de minoritatea maghiara:
Iohannis: E foarte important, important pentru Romania, pentru Consiliul Europei, de aceea am mentionat pe larg subiectul in discursul meu. Este important pentru mine ca persoana, eu insumi sunt membru unei minoritati etnice. Imaginati-va, un membru unei minoritati este presedintele Romaniei. Este un indiciu al deschiderii romanilor, avem in Romania numar mare de minoritati. Dupa roma, cea mai llarga minoritate este ce  maghiara, dar avem ucraineni, evrei. Nu avem spanioli, dar cine stie...
In parlamentul Romaniei avem 18  membri reprezentand 18 minoritati si avem minoritatea maghiara in Parlament. Nu doar ca-i ascultam, sunt implicate activ in sistemul politic romanesc. Maghiarii au reprezentara parlamentara ca multi altii, au scoli, universitati in limba lor, departamente si va asigur ca nu exista o problema maghiara. Ii avem pe maghiari alaturi de noi, sunt parte integrate in societatea romaneasca si asa va ramane.
Ca presedinte am foarte bun contact cu liderii comunitatii maghiare.

Intrebare: Restituirea proprietatilor maghiare regreseaza. E posibil ca dupa atatia ani proprietatile bisericii sa fie renationalizate?
Iohannis: Este o intrebare foarte concreta, dar dupa cum stiti eu sunt profesor. Sunt interesat de subiect, nu stiu foarte bine ce se intampla acolo. O cladiere a fost restituita bisericii si a fost restituita correct, nu e cazul sa vorbim de renationalizare. E restitutita si atat. Dar din cazua unei grabe administrative, sunt problem administrative, asta din cazua ca ministrul Educatiei nu a intervenit la timp, dar asta e pe cale sa fie clarificata. Dar ca presedinte nu sunt implicat in treburile guvernului, sper sa fie clarificat cat de repede si sa mergem mai departe. Dar intrebarea era despre restituiri. Daca o cladire a fost restituita comunitatii, ramane acolo. Nimeni, repet, nimeni in Romania nu intentioneaza sa renationalizeze cladirile.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2747 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    viciul procedurii de vot (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 13:59)

    DimijoareiObt [anonim]

    A condus la niste concluzii aberante ! Astazi nu putem vorbi de o majoritate reprezentativa pentru tara pentru ca a obtinut doar 18 per cent !
  • +2 (2 voturi)    
    slabiciunile democratiei (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 14:25)

    athos64 [utilizator]

    Democratia nu a functionat si nu functioneaza niciodata cu o populatie slab sau ne-educata. Atunci cand democratia este perceputa ca un joc cu majoritati si minoritati, ea devine o dictatura a votului, nimic mai mult, si este la fel de nedemocratica ca orice dictatura, doar mai turbulenta. Exista un nucleu al democratiei care trebuie sa fie relativ intangibil, fie si pe calea votului, pentru ca o democratie sa fie la adapost de dictatura. In acest nucleu ar trebui sa se regaseasca garantia proprietatii individuale, libertatile cetatenesti, independenta Puterilor in Stat, limitarea puterilor politice, etc. Sistemul de taxe si impozite, de exemplu, reprezinta un amendament adus garantariii intangibilitatii proprietatii, de aceea el ar trebui sa fie pus pe niste baze ce sa nu se mai poata modifica decat cu mare dificultate. In absenta unor astfel de sigurante si piedici, se ajunge la situatia in care aceste sisteme sunt intens exploatate in interes electoral si politic, bulversand intreaga societate si transformand-o intr-un loc in care traim unul cu mana in buzunarul celuilalt si la mila smecheriei politice. Este societatea in care de altfel traim, si care nu intelege de unde i se trage boala populista...
    • 0 (0 voturi)    
      populismul un risc constant in toate democratiile (Joi, 26 ianuarie 2017, 15:28)

      g01an [utilizator] i-a raspuns lui athos64

      populismul este un risc la fel de mare si in democratiile functionale.

      pentru populatie slab educat sau slab implicata (situatie la fel de problematica) functioneaza suficient de bine democratia indirecta, in care poporul este reprezentat indirect. clar noi nu avem cum sa mergem spre mai bine cu un sistem ca in elvetia unde populatia voteaza constant pe toate problemele de interes national.

      ca sa avem o democratie indirecta functionala si sa nu depindem de politicieni, ne trebuie un sistem juridic functional si vom ajunge si acolo. ne trebui uneltele pentru a putea combate tentativele de abuzuri. cata vreme depindem de un avocat al poporului ales politic si inert si nu avem mijloace pentru a combate anumite initiative, nu exista metode de a-i trage la raspundere, nu ne va fi bine si toate problemele ni se trag de la aceste lipsuri. dar altfel suntem orientati in directia corecta. ne miscam doar mult prea lent.
  • -1 (3 voturi)    
    Mai Herr Werner (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 15:57)

    Toni_Romania [utilizator]

    Noi vedem ca dimpotriva, de 20 de ani MINORITATILE lumii baga pe gat majoritatilor toate deviatiile lor, sexuale sau de alta natura. Cu obladuire de la guverne. Si pe ban public.
  • -2 (2 voturi)    
    daca vorbim de legi electorale strambe... (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 16:18)

    Toni_Romania [utilizator]

    ...sa amintim ca Trumpy a fost votat fix de 60 milioane americani.
    • 0 (2 voturi)    
      Cercetatorii americani au descoperit... (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 18:42)

      Setalcott [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

      Un nou studiu arata ca populismul este propice pentru coruptie. Castigatoarea votului popular din SUA confirma aceste cercetari. Mai mare populism decat ideologia socialista nu exista.

      https://www.yahoo.com/news/watchdog-group-corruption-worsens-under-populist-leaders-040120079.html
      • 0 (0 voturi)    
        dictatura minoritatilor (Joi, 26 ianuarie 2017, 16:06)

        Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

        Dictatura minoritatilor nu vine de la "populism", ci este o agenda a Elitelor Globale ce vor distrugerea valorilor sociale de baza.
  • -1 (3 voturi)    
    Lectia de democratie a presdintelui (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 18:35)

    Setalcott [utilizator]

    Domnule presedinte, majoritatile si minoritatile nu au drepturi, doar indivizii au drepturi.

    "Anti-PSD și anti-stângisme până la capăt. Nici elefanții corupției, nici vulpile marxismului cultural"

    https://www.facebook.com/adrian.papahagi/posts/1317081601689024
  • -1 (1 vot)    
    Johannis a zis-o verde in fata.... (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 20:00)

    press_to_reset_the_world [utilizator]

    Cu subiect și predicat ca este adeptul multiculturalismului care a condus la dezastrul in care a ajuns vestul Europei. El a mai zis ca vrea ca in România sa fie implementat multiculturalismul și ca romanii majoritarii trebuie sa se supună dictaturii minorităților oricare ar fi ele; religioase, sexuale, etnice, atei, etc...ne așteaptă timpuri grele pe toți romanii creștin ortodocși...la fel cum am fost pe timpul comuniștilor când eram conduși și persecutați de o mâna de comuniști atei...problema este ca nu avem nicio alternativa politica la ora actuala pe care sa ne bazam in a ne apăra cultura și religia fiind prinși ca într-un clește între un partid mafiot având legături cu terorismul islamic arab și ceilalți care sunt adepții multiculturalismului care militează pentru distrugerea statelor naționale europene si a religiei creștine...
  • +1 (1 vot)    
    Habemus President (Miercuri, 25 ianuarie 2017, 22:19)

    Maniu [utilizator]

    Excelente raspunsuri Domnule Presedinte!
    • 0 (0 voturi)    
      serios? (Joi, 26 ianuarie 2017, 16:30)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Maniu

      ---


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by