Un raport privind situatia drogurilor in Romania arata ca in 2015, pentru prima oara in ultimii aproape zece ani, canabisul este pe primul loc in ceea ce priveste cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, scrie News.ro. Numarul persoanelor tratate a fost de trei ori mai mare decat in 2006, cand a inceput monitorizarea. De asemenea, in 2015, canabisul este si cel mai capturat drog, reprezentand peste 44% din cantitatea totala de droguri capturate.
Potrivit unui raport al Agentiei Nationale Antidrog, principalele droguri consumate in Romania, conform celor mai recente studii realizate atat la populatia scolara, cat si la cea generala, arata ca in 2015, pentru prima oara in intreaga perioada de monitorizare, canabisul este pe primul loc in ceea ce priveste cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri.
Astfel, din totalul persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament in acest an, se observa o predominanta a persoanelor consumatoare de canabis care au solicitat servicii de asistenta (39,3% fata de 37,1% in 2014).
De asemenea, canabisul este si cel mai capturat drog, in anul 2015, capturile de canabis inregistrand 44,3% din cantitatea totala de droguri capturate, arata Raportul Agentiei Nationale Antidrog.
Potrivit Raportului National privind situatia drogurilor, se constata astfel dublarea numarului de cazuri in care tratamentul a vizat consumul noilor substante psihoactive, care se reflecta in evolutia numarului de beneficiari inclusi in categoria "alte droguri" (26,7% dintre cereri). De asemenea, ca si in cazul canabisului, rezultatele studiilor indica faptul ca, in principal, tinerii sunt cei care consuma astfel de substante. Opiaceele, in special heroina, administrate pe cale injectabila in randul consumatorilor din Bucuresti, continua sa fie observate, preponderent, in acest context (proportia celor care au solicitat tratament pentru consumul de opioide reprezinta 32,6% din numarul total al admiterilor fata de 41,7% in 2014). Cu toate acestea, un nou grup de tineri consumatori de heroina se evidentiaza in anul 2015 in sistemul de asistenta, dar si in rezultatele celui mai recent studiu ESPAD.
"In 2015, se atinge un maximum in ceea ce priveste cererea de tratament pentru dependenta de droguri, numarul beneficiarilor ajungand la 3.240, fiind de aproape trei ori mai mare decat minimumul inregistrat in 2006, cand s-au inregistrat 1.350 beneficiari. Cresterea se datoreaza in primul rand numarului mai mare de admiteri la tratament pentru probleme datorate de consumul de canabis, dar si unei revigorari a interesului pentru consumul de noi substante psihoactive. Se inregistreaza, asadar, cresterea cu 70,6% a cererii de tratament pentru consumul de opioide, cresterea cu 44,2% a celei pentru consumul noilor substante psihoactive si cresterea cu 16,9% a cererii pentru consumul de canabis. Cu toate acestea, pe tipuri de drog, heroina continua sa detina maximumul de admiteri la tratament dintr-un an calendaristic, prin varful atins in 2008, cand au fost inregistrate 1.457 persoane care au beneficiat de tratament specific pentru dependenta de heroina", se arata in raport.
Potrivit aceluiasi document, comparativ cu anii anteriori, cand pentru dependenta de heroina se inregistra atat cea mai mare pondere dintre admiterile la tratament, cat si cel mai mare numar de admiteri, in 2015 se observa o distribuire relativ echilibrata a nevoii de tratament, in functie de drogul principal consumat persoanele solicitand asistenta integrata in special pentru consumul de canabis (39,3%), opioide (32,6%) sau noi substante psihoactive (22,3%).
Raportul mai arata ca tendintele inregistrate pentru beneficiarii admisi la tratament pentru dependenta de droguri au fost influentate de disponibilitatea locurilor la tratament (OST), revigorarea interesului pentru noile substante psihoactive (semnalat si la nivel international), precum si de punerea in aplicare a modificarilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis).
Potrivit raportului, la nivel national, in anul 2015 au fost declarate 21 de cazuri de decese asociate in mod direct consumului de droguri si 15 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri, majoritatea fiind identificate in Bucuresti.
Similar anului trecut, cele mai multe dintre cazurile de decese asociate in mod direct consumului de droguri, au survenit in randul consumatorilor cu istoric indelungat de consum.
Calea de administrare, care continua sa fie predominant injectabila, cu riscurile aferente, ramane regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continua sa domine tabloul drogurilor ilegale din Romania.
Totodata, examenele toxicologice au indicat prezenta unei singure substante in jumatate dintre decesele prin supradoza inregistrate in anul de referinta.
La nivel national, in 2015, au fost inregistrate 4.060 cazuri de urgente medicale in care a fost semnalat consumul cel putin al unui drog ilicit (consum singular sau in combinatie). Din totalul cazurilor in care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, 42,4% au fost datorate consumului de NSP, in 12,9% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar in 8,9% s-a declarat consum de opiacee (heroina, metadona sau opiacee generic). In peste doua treimi din cazurile de urgenta datorate consumului de droguri ilicite s-a inregistrat consumul singular de diferite substante psihoactive. Dintre acestea, cea mai mare parte a fost cauzata de consumul de noi substante psihoactive.
In ceea ce priveste calea de administrare a drogurilor ilicite care au determinat urgenta medicala, se constata ca, pentru cazuistica urgentelor anului 2015, este specifica calea pulmonara sau prin fumat.
In ceea ce priveste piata drogurilor, traficul de droguri ca fenomen ramane, si in anul 2015, concentrat in Bucuresti, Timis si Constanta
In anul de referinta, cantitatea totala de droguri confiscate inregistreaza cresteri semnificative fata de anii anteriori. Cele mai multe capturi semnificative au fost facute in Regiunea Bucuresti - Ilfov (28 de capturi), fiind prezente toate tipurile de droguri.
Anul 2015 inregistreaza cresteri ale valorilor numerice pentru toti indicatorii de analiza a infractionalitatii la regimul drogurilor. Cu toate acestea, se constata o scadere a proportiei rechizitoriilor si a persoanelor trimise in judecata, concomitent cu cresterea ponderii dosarelor solutionate prin renuntare la urmarirea penala.
Potrivit aceluiasi raport, in anul 2015 numarul minorilor condamnati pentru infractiuni la regimul drogurilor a crescut. Capitala ramane orasul care inregistreaza cel mai mare numar de persoane condamnate la regimul drogurilor, in special pentru trafic de droguri. Cele mai multe condamnari pentru detinere de droguri pentru consum propriu au fost inregistrate in judetul Olt.
In anul 2015, la intrarea in penitenciar, s-au declarat ca fiind fosti consumatori de droguri 355 detinuti (1,3% din efectivul total de detinuti). Comparativ cu anul 2014, se constata o scadere, de aproximativ sase ori, a numarului detinutilor care si-au declarat statutul de consumator de droguri. Numarul consumatorilor de droguri care au beneficiat de asistenta in mediul penitenciar a scazut cu aproximativ o treime. Majoritatea celor care au beneficiat de asistenta specifica in anul 2015 a accesat pentru prima data serviciile de asistenta oferite in mediul penitenciar. Cea mai vulnerabila grupa de varsta pentru debutul consumului de droguri ramane 15-19 ani. Jumatate dintre beneficiarii serviciilor de asistenta in regim de detentie a solicitat asistenta ca urmare a consumului de opiacee, iar un sfert - pentru consumul de canabis.
In anul 2015, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a emis ordonante de evaluare pentru 1.746 persoane consumatoare de droguri (1.056 in Bucuresti si 422 in restul tarii), cu 55,9% mai mult decat in anul precedent
La propunerea Agentiei Nationale Antidrog, in anul 2015, Guvernul Romaniei a aprobat Programul national de prevenire si asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri 2015-2018, in cadrul caruia este prevazut un subprogram adresat cercetarii in domeniul adictiilor.
0
5
