20 de universitati romanesti, toate de stat, au reusit in 2016 sa treaca un prag minimal al vizibilitatii in clasamentele internationale ale universitatilor bazate dominant pe criterii/indicatori academici. 5 dintre acestea intra in categoria Universitati romanesti cu potential de excelenta, vizibile si cu impact international, releva Exercitiul National de Metaranking Universitar - 2016. Cele 5 universitati sunt, in ordinea din clasament: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucuresti, Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi si Universitatea de Vest din Timisoara. La ora actuala, in mediul academic romanesc sunt active 92 de universitati, dintre care 4 in faza de lichidare.
Celelalte 15 institutii de invatamant superior care au intrat in clasamentele internationale pot fi grupate in categoria Universitati romanesti vizibile international, arata Raportul asupra Exercitiului National de Metaranking Universitar - 2016.
Metarankingul Universitar-2016: Clasamentul universitatilor romanesti
- 1. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca / Scor total:13
- 2. Universitatea din Bucuresti / Scor total: 10
- 3. Universitatea Politehnica din Bucuresti / Scor total: 8
- 4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi / Scor total: 7
- 5. Universitatea de Vest din Timisoara / Scor total: 6
- 6. Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti / Scor total: 3
- 6. Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca / Scor total: 3
- 6. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi / Scor total: 3
- 7. Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi / Scor total: 2
- 7. Universitatea Politehnica din Timisoara / Scor total: 2
- 7. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca / Scor total: 2
- 7. Universitatea Transilvania din Brasov / Scor total: 2
- 8. Academia de Studii Economice din Bucuresti / Scor total: 1
- 8. Universitatea din Craiova / Scor total: 1
- 8. Universitatea Dunarea de Jos din Galati / Scor total: 1
- 8. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu / Scor total: 1
- 8. Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara / Scor total: 1
- 8. Universitatea din Oradea / Scor total: 1
- 8. Universitatea Ovidius din Constanta / Scor total: 1
- 8. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti / Scor total: 1
Nota: Pe pozitia a opta se situeaza si alte unitati academice non-universitare din Romania, a caror misiune este una de cercetare stiintifica (definita larg) si nu explicit de educatie, dupa cum urmeaza (in ordine alfabetica): Academia Romana, Institutul de Fizica Atomica, Institutul National de Cercetare si Dezvoltarea Tehnologiilor Isotopice si Moleculare si Institutul de Stiinte Spatiale.
Universitatile pot fi grupate in cinci categorii:
Categoria 1: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea din Bucuresti.
- Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca este clasificata in 7 din cele 9 clasamente analizate: in 4 din clasamente se afla in Clasa 5 (CWTS/CWUR/QS/Scimago), in clasamentul THE se afla in Clasa 4, in US-News se afla in Clasa 3, iar cea mai buna pozitionare o are in clasamentul URAP (in Clasa 2).
- Universitatea din Bucuresti este clasificata in 6 din cele 9 clasamente analizate: in 4 din clasamente se afla in Clasa 5 (CWUR/QS/Scimago/THE), in US-News se afla in Clasa 4, iar in URAP in Clasa 2.
Categoria 2:Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi si Universitatea de Vest din Timisoara.
- Universitatea Politehnica din Bucuresti este clasificata in 3 din cele 9 clasamente analizate: in 2 clasamente se afla in Clasa 4 (Scimago/US-News), iar in URAP in Clasa 2.
- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi este clasificata in 5 din cele 9 clasamente analizate: in 4 clasamente se afla in Clasa 5 (QS/Scimago/THE/US-News), iar in URAP in Clasa 3.
- Universitatea de Vest din Timisoara este clasificata in 4 din cele 9 clasamente analizate: in 2 clasamente se afla in Clasa 5 (QS/Scimago), iar in alte doua (2) clasamente in Clasa 4 (THE/URAP).
Categoria 3:Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti, Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca si Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi.
- Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti, Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca si Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi sunt clasificate in 2 clasamente din cele 9 analizate: in Scimago apar in Clasa 5, iar in URAP in Clasa 4.
Categoria 4: Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi, Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca si Universitatea Transilvania din Brasov.
- Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi este clasificata in 1 din cele 9 clasamente analizate, in Clasa 4 (URAP).
- Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca si Universitatea Transilvania din Brasov sunt clasificate in 2 din cele 9 clasamente analizate, in Clasa 5 (Scimago/URAP).
Categoria 5:Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara, Universitatea din Oradea, Universitatea Ovidius din Constanta si Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti.
- 8 universitati - cele de pe pozitia 8 in tara - sunt clasificate intr-un singur clasament international, in Clasa 5 (Scimago).
Concluziile raportului
- In anul 2016, 20 de universitati din Romania (din cele 92 de universitati active, 4 dintre acestea aflate insa in faza de lichidare), toate de stat, reusesc sa treaca un prag minimal al vizibilitatii in clasamentele internationale ale universitatilor bazate dominant pe criterii/indicatori academici.
- Dintre cele 20 de universitati, 5 se grupeaza intr-un cluster pe care autorii raportului l-am numit Universitati romanesti cu potential de excelenta, vizibile si cu impact international
- Dintre cele 20de universitati, restul de 15 universitati se grupeaza intr-un cluster pe care autorii raportului l-au numit Universitati romanesti vizibile international.
- Un astfel de exercitiu de metaranking trebuie facut anual si dezvoltat periodic (la intervale de maximum 5 ani) intr-un demers complex de evaluare comprehensiva a tuturor universitatilor si programelor de studii universitare din Romania
- Pe langa modul clasic de finantare a universitatilor, un fond de competitivitate trebuie sa sustina Universitatile romanesti vizibile international, iar un fond de excelenta trebuie sa sustina Universitatile romanesti cu potential de excelenta, vizibile si cu impact international.
Recomandarile raportului
Autorii raportului arata ca, pentru a-si transforma insa potentialul in realitate de tip world-class, aceste universitati trebuie sustinute prin politici specifice, inclusiv financiare. Spre exemplu, prima universitate din Romania in Metarankingul Universitar-2016 - Universitatea Babes-Bolyai din Romania - are un buget anual de aproximativ 10 de ori mai mic decat ultima clasata in clasamentul international Academic Ranking of World Universities/ARWU (Washington State University).
"Practic, daca am raporta performanta academica a universitatilor din clasamentele internationale si la finantarea/bugetul de care dispun - care contribuie la atragerea cercetatorilor de top -, atunci universitatile romanesti ar ocupa pozitii mult mai bune in aceste clasamente internationale, cele din Categoria 1 (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea din Bucuresti) intrand chiar in Top-500 in multe din clasamentele internationale incluse in Metarankingul Universitar-2016", se arata in raport.
Pe langa modul clasic de finantare a universitatilor, un fond de competitivitate trebuie sa sustina universitatile romanesti vizibile international, iar un fond de excelenta trebuie sa sustina universitatile romanesti cu potential de excelenta, vizibile si cu impact international, recomanda autorii.
Fondul suplimentar de competitivitate si excelenta (FCE) ar trebui sa reprezinte minimum 20% din bugetul public alocat anual invatamantului superior. Acest fond (FCE) ar fi menit sa sustina diferentiat ca pondere:
- (1) excelenta in cercetare din universitatile din Clusterul 1 al Metarankingului Universitar si
- (2) competitivitatea in cercetare (a) in toate universitatile vizibile in Metarankingul Universitar si (b) in universitatile si programele de studii clasificate de exercitiul national ca universitati si domenii performante in cercetare.
Autorii arata ca "finantarea din FCE trebuie considerata ca: (1) stimulativa pentru cresterea performantelor in cercetare; (2) deschisa oricarei universitati sau domeniu de cercetare din tara care a reusit sa-si creasca performantele si (3) ne-exclusiva, in sensul ca si alte tipuri de fonduri, prevazute de actuala Lege a Educatiei Nationale, pot fi ponderate si orientate in mod similar cu FCE in cercetare. Cercetarea astfel sustinuta in universitati va optimiza apoi, intr-o logica humboldtiana, atat procesul de predare/invatare (in beneficiul studentilor si a diseminarii cunoasterii), cat si procesul de transfer tehnologic si cognitiv in mediul socio-economic (in beneficiul bunastarii cetatenilor)".
De asemenea, se impune utilizarea unor criterii/indicatori din clasamentele internationale ale universitatilor, impreuna cu criterii/indicatori locali/regionali/nationali si vocationali relevanti, intr-o metodologie specializata pe evaluari academice nationale practicate la intervale de maximum cinci ani, pe universitati si pe programe de studii ordonate pe domenii.
Conform legislatiei in vigoare, o astfel de metodologie de evaluare, transparenta in continut si national dezbatuta, ar sta la baza unui exercitiu de clasificare a universitatilor romanesti si de ierarhizare a programelor de studii care ar avea dubla menire:
- (1) de a favoriza integrarea ariei romanesti a educatiei si cercetarii in aria europeana si internationala a educatiei si cercetarii si
- (2) de a identifica starea generala, dar mai ales excelenta si competitivitatea academica din universitati si domenii de studii/cercetare.
Cine sunt autorii raportului
Raportul asupra Exercitiului National de Metaranking Universitar - 2016 a fost elaborat de cei 8 membri ai Grupului de experti de inalt nivel (High Level Experts Group), numiti prin Ordinul de ministru nr. 5665, din 27.10.2016.
Dr. Ovidiu Andronesi
Ovidiu Andronesi
Foto: martinos.org
Este medic si fizician. Are licenta in fizica de la Universitatea Bucuresti iar cea in medicina de la Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti. Are doua masterate, unul in tara (Universitatea Bucuresti) si unul in strainatate (Leiden University, Olanda).
A obtinut doctoratul in biofizica la Max Planck Institute for Biophysical Chemistry (Germania) si este in program postdoctoral la Harvard University, SUA (Harvard Medical School - Massachussetts General Hospital). Expertiza profesionala este legata de neurostiintele clinice, cu aplicatii in neurologie, psihiatrie si psihologie clinica/psihoterapie. In prezent este afiliat si cu Harvard University, SUA. (sursa)
Dr. Dorel Banabic
Dorel Banabic
Foto: Acad.ro
Este inginer, doctor in stiinte tehnic. Este presedinte al Sectiei de Stiinte Tehnice a Academiei Romane, profesor la Universitatea Tehnica din Cluj Napoca si membru titular al Academiei Romane din 2015 (corespondent - 2009). (sursa)
Este directorul Departamentului de Cercetare Stiintifica in cadrul universitatii clujene si fondatorul Centrului de Cercetare in Tehnologia Deformarii Tablelor - CERTETA. La ora actuala este presedintele Consiliului de directori ai Asociatiei Stiintifice Europene de deformarea Materialelor - ESAFORM. (sursa)
Dr. Carmen Buzea
Carmen Buzea
Foto: carmen.buzea.ro
Este profesor universitar doctor la Universitatea Transilvania din Brasov, in cadrul Facultatii de Sociologie si Comunicare. Si-a obtinut masterul la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, iar doctoratul si l-a dat la Universitatea din Bucuresti. (sursa)
Este coordonator al Centrului de Cercetare Comunicare si Inovare Sociala din cadrul Institutul de Cercetare Dezvoltare al Universitatii Transilvania din Brasov si prorector cu activitatea de cercetare stiintifica si informatizarea. Este Project manager la Team Resources SRL, companii de servicii de cercetare si HR. (sursa)
Dr. Daniel David (autor corespondent)
Daniel David
Foto: danieldavidubb.wordpress.com
Este consilier pentru cercetare in Cabinetul ministrului Educatiei. (sursa)
Este psiholog principal in psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, supervizor in domeniu, atestat national de Colegiul Psihologilor din Romania si international de Albert Ellis Institute, SUA si Academia de Psihoterapie Cognitiva, SUA, presedintele Asociatiei de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania, director al Institutului International de Studii Avansate de Psihoterapie si Sanatate Mentala Aplicata, Seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie din Universitatea Babes-Bolyai si Seful Clinicii Universitare de Psihologie Babes-Bolyai - PsyTech.
Este unul din expertii internationali in psihodiagnostic si psihoterapie prin realitate virtuala si robotica aplicata in psihoterapie (roboterapie). (sursa)
Dr. Adrian Miroiu
Adrian Miroiu
Foto: SNSPA
Este profesor universitar doctor la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative din Bucuresti. Are un doctorat in filosofie de la Universitatea Bucuresti si un postdoctorat in filosofie politica de la Universitatea Cornell, SUA.
Este membru in comisia consultativa ARACIS si a fost Vicepresedintele Consiliului. (sursa)
Intre 2011-2015 a fost presedinte al Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior. Intre 2008-2012 a fost presedinte al SNSPA si presedinte al Senatului SNSPA, iar in perioada 2001-2005 a fost decan. Aceasta functie a ocupat-o si in 1993 - 1995 la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Filozofie. In 1990-1991 a fost redactor sef la Editura Humanitas. In 1999-2000 a fost secretar de stat responsabil cu invatamantul superior in Ministerul Educatiei. (sursa)
Domeniile sale de interes vizeaza politicile publice, teoria alegerii sociale si politicile educationale. (sursa)
Dr. Bogdan Murgescu
Bogdan Murgescu
Foto: unibuc.ro
Este consilier pentru invatamantul superior in Cabinetu Ministrului Educatiei. (sursa)
Este profesor universitar doctor si conducator de doctorate in cadrul Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti. Si-a dat doctoratul in istorie si a obtinut licenta in instorie- filosofie, ambele la Universitatea din Bucuresti.
A fost bursier Roman Herzog al Fundatiei "Alexander von Humboldt" (1998-2000).
Domeniile sale de interes sunt: Istoria economica si sociala, Istoria invatamantului superior si rolul sau in acumularea capitalului uman, Metodologia cercetarii istorice, Istoria regimurilor comuniste si a tranzitiei post-comuniste. (sursa)
Dr. Anca Prisacariu
Anca Prisacariu
Foto: LinkedIn
Este consilier pentru invatamantul superior in Cabinetul Ministrului Educatiei. (sursa)
Detine titlul de doctor in stiinte educationale obtinut la Universitatea din Bucuresti. A fost Research Fellow in cadrul Institutului de Stiinte Comportamentale de la Universitatea din Helsinki, Finlanda. (sursa)
A fost membru al Departamentului de Evaluare Externa a Calitatii in cadrul Consiliului Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) si vicepresedinte al Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania. (sursa)
Dr. Lazar Vlasceanu
Lazar Vlasceanu
Foto: unibuc.ro
Este profesor universitar doctor si sef al catedrei de Sociologie din cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti.
Intre 1992 -2008 a fost director djunct al Centrului European UNESCO pentru Invatamantul Superior (UNESCO-CEPES) iar intre 1991-1992 a fost secretar de stat in Departamentul de Management al invatamantului superior din Ministerul Educatiei.
Si-a obtinut doctoratul in sociologie la Universitatea din Londra - Institutul de Educatie (1973-1976). (sursa)
Lazar Vlasceanu, alaturi de Adrian Miroiu, se numara printre cele cateva zeci de profesori si academicieni care in luna martie l-au somat pe ministrul Educatiei de la acea data Adrian Curaj sa nu mai tergiverseze solutionarea plagiatelor.
Acestora li s-a alaturat un consultant extern: Jan Sadlak, presedinte al IREG - Observatory on Academic Ranking and Excellence, cu rol in auditarea metodologiei utilizate in Metarankingul Universitar-2016.
Metoda de lucru
Obiectivul Metarankingului Universitar 2016 a fost cunoasterea pozitionarii universitatilor romanesti in clasamentele internationale de profil.
Analiza a tinut cont de cele 9 clasamente internationale relevante care ofera un scor global si care includ preponderent criterii/indicatori academici. Rezultatele analizei scot in evidenta atat universitatile romanesti care trec un prag minimal al vizibilitatii internationale (cele 15 universitati romanesti vizibile international), cat si universitatile cu potential world-class, potential competitive in aria internationala a educatiei si cercetarii (cele 5 universitati romanesti cu potential de excelenta, vizibile si cu impact international), precizeaza Ministerul Educatiei.
In Metarankingul Universitar-2016 au fost incluse urmatoarele clasamente internationale (cu ultimele date disponibile la 1 noiembrie 2016):
- (1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (educatie si cercetare);
- (2) Center for World University Rankings/CWUR (educatie si cercetare);
- (3) Leiden Ranking/CWTS (cercetare);
- (4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/PRSPWU (cercetare);
- (5) QS-Top Universities Ranking/QS (educatie si cercetare);
- (6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);
- (7) Times Higher Education - World University Rankings/THE (educatie si cercetare);
- (8) University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);
- (9)World's Best Universities Rankings/US-News (cercetare).
Selectia acestor clasamente a pornit de la analizele IREG - Observatory on Academic Ranking and Excellence si UNESCO (UNESCO, 2016). De asemenea, au fost incluse doar clasamente care ofera o evaluare globala a universitatilor.
Fiecare dintre clasamentele mentionate mai sus a fost impartit in 5 clase egale (cvintile - pentru a reliefa intuitiv in clasamentul international al universitatilor urmatoarele niveluri: superior, mediusuperior, mediu, mediu-inferior si inferior):
- Clasa 1 - incluzand universitatile situate in primele 20% din totalul rangurilor incluse in clasament;
- Clasa 2 - incluzand universitatile situate pe urmatoarele 20% din ranguri (21%-40%);
- Clasa 3 - incluzand universitatile situate intre 41% si 60% din ranguri;
- Clasa 4 - incluzand universitatile situate intre 61% si 80% din ranguri;
- Clasa 5 - incluzand universitatile situate intre 81% si 100% din ranguri.
Universitatile localizate in diverse clase au primit puncte dupa cum urmeaza: Clasa 1 - 5 puncte; Clasa 2 - 4 puncte; Clasa 3 - 3 puncte, Clasa 4 - 2 puncte si Clasa 5 - 1 punct.
Citeste si:
4
4
