Alegerile s-au incheiat in republica Moldova, dar campania electorala este in plina desfasurare in mica republica separatista de cateva sute de mii de locuitori. In Transnistria, alegerile prezidentiale vor avea lor in data de 11 decembrie. Care este miza acestor alegeri, care sunt temele de campanie electorala si de ce conteaza pentru viitorul regiunii cine iese presedinte in republica Moldova. Andrey Devyatkov, specialist in problema transnistreana, a explicat pentru HotNews.ro cum se vede campania din stanga Nistrului, aflata in plina desfasurare.
Rep: Alegerile așa-zisului președinte al republicii separatiste transnistrene vor avea loc la 11 decembrie. Ce stim in acest moment despre principalii competitori? Care sunt temele lor de campanie, cum se diferentiaza intre ei?
Andrey Devyatkov: Nu exista diferente esentiale in planul ideilor intre principalii candidati – actualul presedinte Evgheni Sevciuk si presedintele parlamentului transnistrean, Vadim Krasnoselsky. Amandoi incearca sa se prezinte drept aparatori ai statului transnistrean, drept furnizori de securitate si stabilitate in plan intern precum si garantii unor bune relatii cu Rusia. Aceste alegeri sunt mai degraba despre o pura batalie pentru putere, nu este o competitie de idei. Dar prin utilizarea tehnicilor de campanie politica, candidatii principali incearca sa se acuze unul pe celalalt de lucruri precum “reprezentarea intereselor oligarhice”, “sifonarea banilor din companiile de stat” sau “dezvoltarea unor relatii stranse cu Moldova”.
Rep: Presa de la Chisinau semnaleaza faptul ca la data de 5 noiembrie curent în regiunea transnistreană s-au desfăşurat pentru prima dată „competiţii militare”, cu implicarea tehnicii militare, care vor dura două săptămâni, având drept scop „dezvoltarea interacţiunii forţelor militare ale Federaţiei Ruse cu structurile militare transnistrene”. (sursa: Independent.md) Aceste miscari au legatura cu campania electorala?
AD: In mod cert liderul transnistrean, Evgheni Sevciuk, se foloseste de acest eveniment in campania sa electorala. Poate sa o faca pentru ca, in acord cu constitutia Transnistriei este comandat suprem. In acelasi timp, evenimentul a fost organizat in contextul unor serii de exercitii militare initiate de trupele rusesti dupa exercitiile comune ale trupelor din Statele Unite si Moldova, organizate in mai anul acesta. Initiativele Romaniei in dezvoltarea unei cooperari militare cu Moldova reprezinta si ele un motiv. Activitatea Rusiei pare sa fie un “raspuns simetric” care nu are o mare semnificatie militara ci una simbolica in sensul proiectarii puterii militare in regiune si in contextual deteriorarii relatiilor cu Vestul.
Rep: In ce masura concentrarea de trupe NATO in Romania este o tema folosita in Transnistria in campania electorala?
AD: Din cate cunosc, discursul anti-romanesc sau anti-NATO nu joaca un rol in aceasta campanie electorala. Punctele centrale de campanie sunt concentrate predominant pe problemele interne. Factorul extern se discuta in termeni de genul care candidat este mai pro-rus (cu alte cuvinte pe cine sustine Rusia) sau care din ei se presupune ca ar “renunta” la statalitatea Transnistriei avand legaturi politice si financiare secrete cu autoritatile din Moldova. A devenit obicei pentru politicienii transnistreni in perioadele pre-electorale sa viziteze Moscova in fiecare luna si sa se intreaca in organizarea de conferinte de presa si interviuri pentru media ruseasca precum si in cautarea de ocazii de a intalni oficiali rusi de rang inalt pentru a-si demonstra atasamentul fata de Kremlin. Pe langa asta, rivalii se acuza reciproc de conspiratii cu autoritatile si oligarhii din Moldova impotriva suveranitatii Transnistriei. Sevciuk a fost acuzat de organizarea unei afaceri comune cu moldovenii pentru a exporta electricitate prin intermediul unei companii energetice si de a importa carburanti nu din Ucraina ci din Moldova. La randul sau, Vadim Krasnoselsky ar fi stabilit la randul sau relatii stranse cu majoritatea aflata la putere in Moldova in contextul dialogului interparlamentar inca din 2015.
Rep: In urma cu doua saptamani, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a trimis o scrisoare vicepremierului rus Dmitri Rogozin, emisarul preşedintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, în care cere Moscovei să trimită experți în regiunea separatistă pentru a supraveghea „alegerile” prezidențiale care ar urma să se desfășoare acolo. Incearca Sevciuk sa obtina sprijinul si bunavointa Moscovei prin astfel de gesturi? Unele voci sustin ca ar fi cazut in dizgratie.
AD: Nu este prima data cand Evgheni Sevciuk solicita Moscovei sa trimita experti. Ei sunt chemati pe post de mediatori in contextul multiplelor situatii conflictuale din randul elitei politice regionale. De exemplu, expertii rusi au fost de asemenea invitati de liderul transistrean cand situatia critica a monedelor straine in Transnistria a fost politizata de Consiliul Suprem (Parlamentul Transnistrean). Guvernul nu controleaza in acest moment toate institutiile statului: acelea ale caror sefi sunt numiti sub influenta Parlamentului par sa lucreze mai mult in favoarea lui Vadim Krasnoselsky. Comisia Electorala Centrala, de care depinde puternic organizarea alegerilor, se numara printre aceste institutii. Pe de alta parte, presedintele controleaza armata si agentiile de aplicare a legii, presa de stat. In consecinta, si Parlamentul este interesat de observatori din Rusia care vor fi trimisi de partenerul strategic al Parlamentului Transistrean, partidul Rusia Unita. Prin urmare, prevenirea falsificarii alegerilor in favoarea unui candidat sau altuia este scopul invitarii “expertilor” sau “observatorilor” din Rusia. Ambele tabere fac asta. In prezent, popularitatea lui Evgheni Sevciuk a scazut dramatic din cauza crizei economice in regiune, dar este inca prea devreme sa spunem ca a pierdut. In 2011 s-a dovedit un candidat suficient de abil reusind sa-si invinga adeversarul care s-a bucurat de sprijinul celui mai puternic partid si al Moscovei. In ochii opiniei publice, principalul opponent al lui Sevciuk – Vadim Krasnoselsky – este asociat cu grupul oligarchic “Sheriff” ceea ce intr-un fel ii submineaza imaginea. In acelasi timp, Krasnoselsky se bucura de suportul partidului aflat la guvernare si evident dispune de resurse financiare substantiale.
Rep: Care este in prezent perspectiva Transnistriei pe termen scurt, ne asteptam la vreun eveniment major acolo?
AD: Una din provocarile majore pentru Transnistria in acest moment este in ce masura autoritatile Transnistrene vor pastra control exclusiv asupra tuturor operatiunilor de import din regiune sau Moldova va reusi sa reintegreze total acest spatiu economic gratie sprijinului Ucrainei. Ar fi o pierdere substantiala a suveranitatii de facto a republicii separatiste. A doua problema este in ce masura Transnistria va ramane sau nu in interiorul Acordului de Liber schimb dintre UE si Moldova. Un acord preliminar pe acest subiect a fost obtinut in toamna lui 2015, dar situatia in ce priveste respectarea obligatiilor de catre partea Transnistreana ramane neclar. In sfera politicii interne e greu de imaginat ca sunt posibile schimbari majore in Transnistria, fie din cauza crizei socioeconomice , fie din cauza unor factori externi. Alegerile nu par sa poata schimba in vreun fel orientarea Transnistriei in politica externa.
Rep: Cit de stabila economic este acum Transnistria. Ne putem astepta la o evolutie negativa accentuata din acest punct de vedere?
AD: Din pacate, criza severa din economia Transnistriei si din sfera sociala va continua. Tendintele negative nu vor disparea pe termen scurt in primul rand din cauza crizei continue din pietele CSI si in absenta unui ajutor direct din Rusia (in ce priveste asistenta macroeconomica). Atat PIB-ul cat si exportul s-au prabusit dramatic in ultimii ani. Practic nu exista resurse interne sau externe la dispozitia autoritatilor Transnistrene pentru a face fata situatiei. A diminua asistenta sociala este din punct de vedere politic o optiune de neacceptat pentru autoritatile Transnistrene ceea ce creeaza o provocare continua pentru autoritati: de unde sa faca rost de bani? Scenariul ideal ar fi depasirea recesiunii. In acelasi timp, regiunea s-a adaptat cumva la situatia volatila si imprevizibila care o afecteaza inca de la prima criza financiara care a izbucnit in 2008. Populatia stie foarte bine din propria experienta ca situatia din Ucraina si chiar Moldova este chiar mai rea: aceste tari se confrunta cu provocari ca instabilitate politica, coruptie masiva si prabusire economica.
Rep: In ce fel considerati ca vor fi influentate alegerile din Transnistria de rezultatul alegerilor din republica Moldova? Are vreo importanta pentru locuitorii din Transnistria daca iese Igor Dodon sau Maia Sandu?
AD: Rezultatele alegerilor din Moldova vor influenta masiv alegerile din Transnistria deoarece candidatii au agende diferite. In mod cert un candidat pro-rus (cum este perceput Igor Dodon) va fi mai favorabil Transnistriei. In discursul Maiei Sandu, Transnistria este asociata predominant cu coruptia si contrabanda ceea ce inseamna ca va incerca sa schimba cumva actuala politica a Chisinaului fata de Tiraspol.
Rep: Cat de mult a influentat votul cetatenilor din Transnistria rezultatul alegerilor din Moldova?
AD: Referitor la votul din Transnistria, pot spune ca acolo a avut loc in mod evident o mobilizare in comparatie cu primul tur. Daca informatiile din presa sunt corecte, in primul tur au fost cu 10.000 de votanti mai putin din Transnistria iar in al doilea tur aceasta cifra s-a dublat. Daca luam in calcul diferenta dintre Dodon si Sandu (cam 73 de mii de voturi), numarul cetatenilor care au votat in Transnistria este considerabil. Desigur, intrebarea care se naste este cum a fost posibila aceasta mobilizare si, daca a avut loc o interventie din partea administratiei, cum ar putea fi abordata din punct de vedere legal acest tip de interventie. Dupa stiinta mea, practica aducerii votantilor cu autobuzul nu este ilegala. Ilegal este sa platesti pentru voturi. Prin urmare, eventuale astfel de cazuri trebuie investigate cu grija. Indirect, exista o confirmare ca oamenii n-au fost fortati sau stimulati sa voteze pentru unul dintre candidati: Maia Sandu a luat intre 20 si 25% din voturi la sectiile in care transnistrenii si-au putut exprima votul.
Rep: Ce inseamna pentru Transnistria faptul ca Igor Dodon a castigat alegerile?
AD: Faptul ca Dodon cauta normalizarea relatiilor cu Rusia ar putea creste sperantele in Tiraspol ca politica Moldovei fata de Transnistria, care a presupus diferite masuri restrictive in ultimii ani (de pilda, impotriva transportului de marfuri din Transnistria), ar putea fi reconsiderata sau macar ar putea sa nu se deterioreze si mai tare. Pe de alta parte, Moldova este o republica parlamentara cu prerogative simbolice pentru presedinte. Asta inseamna ca negocierile in ce priveste “federalizarea” Moldovei nu pot fi lansate in viitorul apropiat si Transnistria nu poate fi fortata sa discute o reintegrare cu Moldova chiar daca Dodon a castigat alegerile.
Rep: Conteaza pentru Romania cine iese presedinte in asa-numita republica transnistreana? Exista diferente semnificative intre candidati?
AD: Principalii candidati sunt interesati in mentinerea status quo-ului. Ei nu sunt dornici sa provoace sau sa reconsidere in vreun fel actuala stare de lucruri din Transnistria. Pentru Romania, evolutiile din dreapta Nistrului vor continua sa reprezinte principala preocupare.
NOTA: Interviul face parte din proiectul "Dosarele conflictului transnistrean. Solutii pentru dezvoltarea societatii pe cele doua maluri ale Nistrului" derulat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane.
Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
Andrey Devyatkov, Doctor în istorie, lector superior la Universitatea de Stat din Tyumen (Rusia). A fost cercetator invitat la Stiftung Wissenschaft und Politik (Germania), New Europe College (România), Departamentul de Studii de Politică Globală, Universitatea din Malmo (Suedia). Domenii de interes: reglementarea transnistreană, Parteneriatul estic, politica externă a Rusiei și Germaniei, fosta Uniune Sovietică.
0
0
