La Parlamentul European s-a desfasurat joi prima dezbatere pe tema recuperarii banilor scosi in afara Uniunii si taxarea marilor averi ascunse in paradisurile fiscale, avand drept punct de plecare o initiativa a eurodeputatului PSD Catalin Ivan. Structurile europene vor sa identifice masuri pentru a putea recupera aceste sume, urmand ca in timp sa fie elaborata o directiva europeana cu rolul de a limita frauda fiscala in cadrul Uniunii. In ce priveste tara noastra, o analiza realizata de Keysfin, companie in informatii de afaceri, arata ca 1% din companiile active din Romania au active in offshoruri, insa ele reprezinta 20% din piata ca volum de afaceri.
La seminar au luat parte reprezentanti ai DG JUST, Europol, Interpol, Moneyval, BNR si ai Keysfin, companie specializata pe informatii de afaceri despre companiile din Romania, rapoarte de credit, studii si analize cu privire la mediul de afaceri din Romania.
"Intreaga idee a acestei dezbateri si a celor care vor urma este aceea de a incerca sa recuperam cat se poate din averile scoase in afara UE. Este o lupta pentru accesul la informatii: ale cui sunt conturile respective, cati bani sunt in ele, de unde vin acesti bani. (...) Anumite tari au asigurat secretul bancar si nu au furnizat deloc informatii. Sunt pasi mari care se fac in aceasta perioada pentru indepartarea secretului informatiei", a declarat Catalin Ivan.
Eurodeputatul a punctat ca o solutie la problema fraudei fiscale prin intermediul paradisurilor fiscala poate veni doar printr-un efort colectiv, care sa depaseasaca atat nivelul national cat si cel european.
"Asta inseamana ca tot mai multe offshore-uri sau paradisuri fiscale vor trebui sa respecte niste standarde internationale, sa intre in acorduri internationale si, drept consecinta, sa ofere acces la informatii. Nu este nimeni naiv sa creada ca se va intampla maine si ca unele banci din tari precum Elvetia vor da informatiile doar pentru ca ii rugam noi. Este necesara o presiune internationala, inclusiv comerciala, care sa vina din partea mai multor state in acelasi timp si care sa forteze statele sa ridice secretul bancar, oferind acces la informatii. Vorbim de spalare de bani, de finantarea terorismului, de frauda fiscala", a precizat Ivan.
Catalin Ivan
Foto: Parlamentul European
Europarlamentarul s-a aratat sceptic fata de recenta deschidere a Elvetiei la legislatia europeana privind accesul la date, aratand ca exista ingrijorari ca institutiile elvetiene "ne dau doar pestii mici". Acestea pastreaza secrete si astfel protejeaza portofoliile de peste 50 de milione de euro, care sunt din ce in ce mai profitabile.
Ivan leaga aceste eforturi de recuperare a prejudiciilor create prin depozitarea banilor in paradisuri fiscale cu lupta impotriva saraciei, afirmand ca, "atunci cand 1% din cei mai bogati oameni isi muta banii in offshoruri si nu platesc taxe si impozite", sarcina fiscala cade in seama celor cu venituri mici si medii care trebuie sa sustina aparatele administrative national si european.
"De aici, tensiunile din partea statelor membre care nu mai vor sa dea bani la bugetul european sau vor sa dea din ce in ce mai putin. Acest motor care creeaza locuri de munca, intreprinderile mici, capitalul autohton nu este incurajat, ba, dimpotriva, este sufocat de taxe si impozite pe care le platesc, in timp ce, cei mari, companiile multinationale, platesc taxe foarte mici. Asta nu este competitie si nu va duce la crearea de locuri de munca", a adaugat eurodeputatul PSD, amintind de recentul caz Apple.
Institutia Procurorului European, posibil punct de cotitura in procesul de recuperare a prejudiciilor
In cadrul discutiilor, J.P Csonka, consilier in cadrul task force-ului pentru Infractiuni Financiare din Directoratul General Justitie (DG JUST), prezentat rolul Institutiei Procurorului European, un birou ce ar urma sa sa efectueze investigatii penale si sa trimita in judecata persoanele invinuite de comiterea infractiunilor ce afecteaza bugetul UE.
Csonka a precizat ca Institutia Procurorului European va avea puterea de a face perchezitii, sa aiba acces la docuemnte, precum documente bancare si puterea de a face investigatii financiare.
Pentru ca aceasta institutie sa fie functionala, ea trebuie sa recunoscuta in tratatele statelor membre. Danemarca, Irlanda si Marea Britanie nu vor participa din cauza regimului lor special. De asemenea, un element important este recunoasterea sa in acordurile pe care statelor membre UE ar putea sa le incheie cu state terte. Institutia ar putea sa coopereze cu acestea pe cai bilaterale sau in baza curtoaziei.
Csonka considera ca aceasta Institutia Procurorului European are potentialul de a fi un punct de cotitura in cadrul procesului de recuperare a prejudiciilor.
Europol si Interpol, asistenta pentru state in realizarea de investigatii financiare
Marcella van Berkel, Europol
Foto: Parlamentul European
Reprezentanta Europol, Marcella van Berkel, a vorbit despre activitatea retelei CARIN (Camden Asset Recovery Inter-Agency Network, din cadrul Europol), care a sprijinit investigatii in mai multe state europene, dar si din afara UE: "Am sustinut investigatii in inghetarea bunurilor legate de primavara araba si sanctiunile impotriva Ucrainei".
"Suntem experti in recuperarea prejudiciului. Ne concentram pe inghetare si recuperarea prejudiciului", a aratat van Berkel, competand ca reteaua acopera o mare parte a lumii, reunind specialisti din numeroase jurisdictii.
Van Berkel a adaugat ca recent, reteaua CARIN a ajutat la recuperarea unui prejudiciu total de 8 milioane de Berkel, printr-un caz din Italia si unul din Hong Kong.
Sebastian Bleys, coordonatorul directiei de Anticoruptie si Infrctiuni de Financiare din cadrul Interpol, a subliniat importanta unei retele extinse si a schimburilor de informatii intre statele membre.
In ceea ce priveste dosarul de mega-coruptie soldata cu disparitia a un miliard de dolari din bancile moldovene, atat van Berkel cat si Bley au refuzat sa comenteze motivand ca agentiile lor sunt implicate in dosar, sprijining institutiile locale.
Masurile tintite pentru combarea spalarii de bani si finantarii terorismului trebuie sa mearga mana in mana cu schimbul de informatii si cooperarea internationala
"Bancile trebuie sa aiba la dispozitie sisteme efective de a detecta tranzactii suspecte si de a analiza legaturile intre tranzactii suspecte si activitati cu potential infractional pentru a preveni si combate spalarea de bani si pentru a combate terorismul", a declarat Nicolae-Catalin Davidescu, reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei.
Davidescu a aratat ca supervizarea bancilor realizata de catre BNR se bazeaza pe identificarea riscurilor, ceea ce permite o alocare mai buna a resurselor.
"O evaluare completa a riscului spalarii de bani si a finantarii terorismului nu poate fi facuta fara a cunoaste bine mecanismele pe care le-a dezvoltat. BNR se asigura ca toata entitatile in supervizarea sa dispun de proceduri croite dupa masura profilului de risc al clientilor", a aratat reprezentantul BNR.
Potrivit acestuia, numarul de raportari a tranzactiilor suspicioase a crescut cu 30% in 2015 fata de anul anterior, iar 84 % din aceste raportari au fost facute de catre banci.
"Comisia a prezentat un plan tintit de actiune care vizeaza finantarea terorismului cu mai multe activitati posibile, trasarea banilor care vin din terorism sau sunt folositi in scopuri teroriste. Fiecare stat membru are trasate niste directive in acest sens, avand, de asemenea, obligatia de a avea un cadru eficient care sa mentina stabilitatea institutiilor financiare. Evenimentele recente (Panama Papers - n.red.) arata ca, desi au fost luate masuri pe plan national sau european, ele nu pot fi eficiente in absenta unui schimb de informatii si cooperare internationala", a incheiat oficialul BNR.
1% din companiile active din Romania au active in offshoruri, ele reprezinta 20% din piata ca volum de afaceri
Roxana Popescu, KeysFin
Foto: Parlamentul European
In ceea ce priveste companiile din Romania care au active in offshoruri, numarul lor se ridica la 5.500, arata o analiza realizata recent de KeysFin. Acestea constituie 1% din totalitatea companiilor active din Romania, insa reprezinta 20% din piata ca volum de afaceri.
"Acest 1% este foarte important, avand impact asupra mediului local de afaceri", a explicat Roxana Popescu, manging director al KeysFin, adaugand ca majoritatea acestor companii se regasesc in sectorul de comert: "In Romania, 90% din companii sunt in retail. Este imens - un mare sector care face comert. Trebuie sa protejam companiile care produc ceva. Aceste companii au nevoie de bani pentru a rezista".
Cele 5.500 de companii au fost identificate in urma unei analize care a vizat perioada 2010-2015, interval in care a fost inregistrata o crestere constanta, cu un varf in 2014.
"Companiile mari care au facut obiectul studiului au facut aranjamente fiscale pentru a-si reduce pierderile, astfel isi cresc profitul. (...) Companiile locale sunt indepartate. Din lipsa finantarii - le este greu sa obtina imprumuturi, spre exemplu - multe fac finantari artificiale pentru a fi profitabile si a obtine un imprumut", a aratat Roxana Popescu.
2
2
