"Atât timp cât conţinutul art. 52 alin. 3 din Constituţie este cel actual, nu poate fi reglementată prin lege o altă procedură de antrenare a răspunderii magistraţilor. Este important ca aceia care lucrează în justiţie să fie puternici, drepţi şi verticali", a declarat noul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, intr-un interviu pentru Q Magazine. Cristina Tarcea este, din septembrie, noul presedinte al Inaltei Curti, dupa ce Livia Stanciu si-a incheiat mandatul. Ideea unei legi a raspunderii magistratilor este sustinuta de Antena 3, de lideri ai PSD, de fostul presedinte, Traian Basescu si in general de cei anchetati de procurorii anticoruptie si care invoca pretinse abuzuri.
- ARTICOLUL 52: (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Reproducem mai jos un fragment din interviul acordat de Cristina Tarcea revistei Q Magazine
Rep: Susţineţi o lege a răspunderii magistraţilor? Este ea necesară?
Cristina Tarcea: Cred că ar trebui să precizăm încă de la început faptul că răspunderea magistraţilor este reglementată de lege. Sunt ample discuţii în spaţiul public legate de ideea că în prezent nu există o lege a răspunderii magistraţilor, dar aceste discuţii pornesc de la o premisă falsă.
Legea există şi nu face altceva decât să reglementeze procedura şi condiţiile în care se poate antrena răspunderea magistraţilor, astfel cum a fost gândită prin reglementările constituţionale.
Potrivit art. 52 alin. 3 din Constituţia României, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Dispoziţiile Constituţiei şi mecanismul constituţional al răspunderii magistraţilor au fost transpuse în legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor care, în art. 96 alin. 3 şi 4 prevede că persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale, potrivit Codului de procedură penală. Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Rep: Deci practic cadrul legal există, însă nu este acționat?
CT: Exact. Problema reală legată de acest subiect este aceea de a şti dacă mecanismul răspunderii conceput de norma constituţională este unul eficient. Atât timp cât conţinutul art. 52 alin. 3 din Constituţie este cel actual, nu poate fi reglementată prin lege o altă procedură de antrenare a răspunderii magistraţilor. Este important ca aceia care lucrează în justiţie să fie puternici, drepţi şi verticali.
Rep: Vi se pare normal ca un procuror care a instrumentat un dosar în care s-a dispus arestarea cuiva, găsit ulterior nevinovat, să nu aibă nicio răspundere?
CT: Potrivit art. 96 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 303/2004, orice magistrat care a acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă constatate de organele competente şi a comis, astfel, o eroare judiciară, este pasibil de răspundere, inclusiv patrimonială.
4
8
