Dezincriminarea conflictului de interese pentru deputatii si senatorii care si-au angajat rudele la cabinetul parlamentar inainte de anul 2013 este neconstitutionala, au decis marti judecatorii Curtii Constitutionale. Legea a fost declarata neconstitutionala in integralitate, astfel incat Parlamentul nu o poate modifica pentru a rezolva criticile Curtii, ci trebuie sa o respinga cu totul. Prin decizia CCR, parlamentarii care si-au angajat rude la cabinet vor putea fi cercetati si sanctionati indiferent de momentul in care au intrat in conflict de interese: inainte de 2013, cand interdictia era legiferata in Codul penal, sau dupa 2013, cand interdictia a fost introdusa expres in Statutul senatorilor si deputatilor.
"In urma deliberarii, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca Legea pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor este neconstitutionala in integralitatea sa. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului", se arata intr-un comunicat al Curtii Constitutionale.
Curtea Constitutionala a luat marti in discutie si a respins sesizarea mai multor deputati privind dispozitiile legii pentru interpretarea articolului referitor la dezincriminarea conflictului de interese in cazul parlamentarilor care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in anul 2013.
- Dezincriminarea conflictului de interese, initiata de 2 parlamentari PSD si unul de la UDMR
Decizia a fost amanata in mai multe randuri de la inceputul verii si pana acum, iar judecatorii au decis in septembrie sa repuna dosarul pe rol si sa reaudieze toate partile implicate, motivand complexitatea cauzei. CCR a analizat si documente trimise de catre Agentia Nationala de Integritate.
99 de parlamentari - de la PSD, UDMR, minoritatilor si un liberal - au contestat la CCR proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese in cazul parlamentarilor care si-au angajat rude la cabinetele parlamentare inainte de 2013, initiat chiar de PSD si UDMR, pe motiv ca se suprapune atributiilor ICCJ si reprezinta o "amnistie", aminteste News.ro. Proiectul a fost initiat de catre Daniel Florea si Florin Iordache (PSD) si de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnata de 99 de deputati, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv initiatorul Marton Arpad), 9 ai minoritatilor si un liberal.
Legea a fost depusa de PSD pentru a-i exonera pe deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv ca, in Statut, aceasta interdictie a fost introdusa abia in 2013, desi parlamentarii erau condamnati pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat si inainte de 2013 si care sunt in vigoare si in prezent privind conflictul de interese.
Legea a aparut dupa ce cinci deputati - Ion Calin, Iulian Iancu, Laurentiu Nistor si Iuliu Nosa de la PSD si Mihaita Calimente de la PNL - au facut o solicitare de interpretare a legii, ei sustinand ca nu pot fi acuzati de conflict de interese de catre ANI pentru angajarea rudelor la birourile parlamentare anterior modificarii statutului, deci in 2013, cand a fost introdusa expres interdictia angajarii rudelor.
In pofida explicatiei deputatilor, Statutul a fost modificat cu aceasta mentiune expresa tocmai ca o interpretare a Codului penal - textul de lege in baza caruia deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birouri au fost cercetati. Astfel, Codul penal prevede, la articolul 301, ca "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".
Practic, deputatii care au cerut interpretarea Statutului parlamentarilor cer ca legea in baza careia sa fie judecati sa fie Statutul lor, si nu Codul penal - in baza caruia ANI a dispus cercetari si a stabilit ca cei in cauza sunt in conflict de interese.
Aproximativ 50 de actuali si fosti parlamentari si-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre acestia inainte de 2013, printre ei aflandu-se si cei 5 deputati care au solicitat interpretarea legii in favoarea lor.
1
1
