Parchetul instantei supreme a semnat, marti, un protocol de cooperare cu Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in vederea punerii la dispozitie a informatiilor necesare pentru solutionarea dosarelor Revolutiei si ale fostilor tortionari comunisti, anunta News.ro. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va putea solicita de la CNSAS, in baza protocolului de cooperare, documente si informatii provenind din arhiva fostei Securitati cu privire la actiunile represive sistematice, desfasurate prin incalcarea drepturilor fundamentale ale omului si a drepturilor civile, de catre organele de represiune, in timpul regimului comunist, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu participarea directa a angajatilor Securitatii si Ministerului de Interne, actiuni indreptate impotriva cetatenilor romani care au savarsit fapte sau au exprimat opinii considerate ostile statului comunist.

De asemenea, procurorii vor avea acces la ordine, directive, norme de lucru interne sau alte documente similare prin care a fost reglementata activitatea Securitatii Statului si a unor institutii din compunerea Ministerului de Interne sau a aparatului represiv comunist, relevante pentru stabilirea competentelor si responsabilitatilor care revin participantilor la evenimentele din decembrie 1989.

"Protocolul de cooperare mai vizeaza si documentele cu privire la supravegherea informativa a populatiei, la finele anilor '80, precum si relatia cu Securitatea a persoanelor (civili sau gradati) care au participat in mod direct la desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989", precizeaza Parchetul Inaltei Curti.

Potrivit Ministerului Public, necesitatea semnarii protocolului este justificata de complexitatea cauzelor care formeaza obiectul dosarelor penale privind incalcarea drepturilor omului in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si cele privind faptele savarsite in timpul Revolutiei din decembrie 1989, cauze aflate in curs de solutionare si in care s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru infractiuni contra umanitatii.

Parchetul a trimis, in aprilie, dosarul Revolutiei la instanta suprema, pentru confirmarea deciziei procurorilor de redeschidere a cauzei.

Judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care a confirmat redeschiderea urmaririi penale in dosarul Revolutiei a aratat ca procurorii militari au facut o ancheta lacunara si ca intre 7 decembrie 2014, cand a fost scrisa rezolutia de incepere a urmaririi penale, si 14 octombrie 2015, cand procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmarire penala.

Magistratul de la ICCJ a apreciat ca se impune cu necesitate reluarea cercetarilor, care vor permite administrarea oricaror probe pentru lamurirea situatiei de fapt si aflarea adevarului, precizand ca "redeschiderea urmaririi penale nu este altceva decat reinvierea actiunii publice".

In motivare se mai arata ca procurorul care a anchetat cazul si-a stabilit o serie de obiective, printre care aflarea identitatii victimelor, a locurilor din care s-a tras, a armelor care s-au folosit si a persoanelor cu functii de decizie in statul roman care au avut un rol in evenimentele violente din timpul Revolutiei din 1989, insa acestea nu au fost atinse si nici nu au fost facute demersuri pentru indeplinirea lor.

Dosarul Revolutiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lamurit cauzele in care s-a produs decesul a 709 persoane, ranirea prin impuscare a 1.855 de persoane, ranirea prin alte forme de violenta a 343 de persoane si privarea ilegala de libertate a 924 de persoane.