Guvernul a aprobat miercuri un memorandum privind Instituirea Registrului Unic al Transparentei Intereselor (RUTI). Acesta prevede ca interactiunea dintre decidentii din Guvern si grupurile specializate din societate (din mediul de afaceri si ONG) sa fie facuta intr-o maniera transparenta si asumata, potrivit ministrului pentru Consultare Publica si Dialog Civic, Violeta Alexandru. Practic, este un mecanism care implica o evidenta a interactiunilor intre decidenti si grupuri specializate. "Veti putea gasi o serie de informatii despre grupurile interesate sa influenteze o decizie aflata in elaborarea Guvernului", a spus Violeta Alexandru.
Mai exact, interactinile dintre decidenti si anumite grupuri de afaceri sau ONG-uri vor fi publicate de catre ministri/secretari de stat si conducatori asimilati acestora a agendei acestora. Vor fi publicate si informatiilor cheie despre cine sunt grupurile interesate sa convinga decidentii sa adopte o politica publica si/sau sa modifice una existenta, se arata intr-un comunicat de presa.
Prevederile RUTI vor intra in vigoare in 2 saptamani de aprobarea Memorandumului, iar platforma va fi disponibila la adresa www.ruti.gov.ro. Mecanismul recunoaste, astfel, interactiunile inerente intr-o societate democratica deschisa, care pot chiar contribui la sporirea raspunderii guvernantilor si pot determina cresterea participarii cetatenilor in procesul de luare a deciziilor. Deocamdata, decidentii vor publica doar daca doresc aceste informatii, insa ar putea fi un prim pas pentru elaborarea in viitor a unui act normativ care sa prevada obligatii.
"Ceea ce am putut sa fac in limitele mandatului pe care acest Guvern le are si eu, prin prisma portofoliului pe care il gestionez, este sa conving si sa lucrez cu Ministerul Justitiei prin includerea RUTI in Strategia Nationala Anticoruptie, un document pe care niciun Guvern n-a indraznit sa-l schimbe si sa-l modifice indiferent de culoarea lui sau de componenta lui, sa prevad. El este mentionat ca atare, ca o obligatie a statului roman sa o faca operationala, ceea ce-mi confera la minimum posibil sentimentul de confort cum ca el va continua", a declarat Violeta Alexandru, intrebata cum se poate asigura ca acest proiect va fi implementat si de viitorul Guvern.
Scopul RUTI este cresterea calitatii politicilor publice initiate de autoritati, dar si ale unora noi care pot fi preluate din afara spectrului guvernamental. Prin politici publice - orice initiativa guvernamentala cu impact public: nu numai proiecte de Hotarari de Guvern/Ordonate simple/de urgenta/proiecte de lege, ci si programe de finantare, strategii si alte tipuri de actiuni, se precizeaza in comunicatul de presa.
"Guvernul, la propunerea MCPDC, face un prim pas, intr-un demers mai amplu, in directia stabilirii unor reguli asumate in interactiunea dintre decidentii din Guvern si grupurile specializate din societate (din mediul de afaceri si ONG) cu scopul explicit de a creste, de o maniera transparenta si asumata, calitatea politicilor publice initiate de Guvern sau preluate de mediul guvernamental. Ne aliniem practicilor europene si celor din SUA care si-au dovedit impactul pozitiv asupra calitatii deciziilor privind politicile publice, restul prevederilor legale prin care cetatenii in sens larg cunosc si comenteaza proiectele de acte normative (Legea nr. 52/2003) ramanand obligatorii", a declarat ministrul Violeta Alexandru.
Acest demers, menit sa intareasca calitatea deciziei guvernamentale, nu anuleaza legea 52/2003 privind transparenta decizionala, initiatorii de acte normative avand obligatia sa respecte toate procedurile de consultare publica cu toti cetatenii interesati.
Mentionat ca masura de preventie in Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020 (Obiectiv specific 1.1 - Cresterea transparentei institutionale si a proceselor decizionale), RUTI se adreseaza grupurilor din societatea civila si mediul de afaceri care practica deja activitati prin care isi propun, in mod asumat, sa convinga decidentii, in mod legal, sa initieze o politica publica, respectiv sa modifice o politica publica, ci nu sa slabeasca eforturile institutiilor de combatere a coruptiei. Demersul MCPDC, materializat intr-o platforma de stocare de informatii (marea majoritate accesibile publicului larg, unele doar administratiei) din care vor rezulta o serie de actiuni prin care sa cunoasca, in mod transparent si asumat, colaborarea dintre cele doua parti, nu inlocuieste mecanismele de consultare cu publicul larg, asa cum sunt reglementate acestea in Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, pe care o tinem sub observatie in mod riguros.
Mecanismul implica o evidenta a interactiunilor (tip intalnire fata in fata) intre decidenti si grupuri specializate prin publicarea de catre ministri/secretari de stat si conducatori asimilati acestora a agendei acestora, respectiv a informatiilor cheie despre cine sunt grupurile interesate sa convinga decidentii sa adopte o politica publica si/sau sa modifice una existenta. Prin decidenti intelegem: prim ￢ ministru, seful Cancelariei prim-ministrului si secretarul general al Guvernului, ministri, secretari de stat, conducatori cu rang de demnitar ai altor institutii sau organe centrale ale administratiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor. Prin grupuri specializate, ne referim la: societati cu personalitate juridica, asociatii, fundatii si federatii, organizatii religioase ale cultelor sau asociata unui cult, organizatii sindicale, organizatii patronale, Camere de Comert, structuri asociative ale administratiei publice locale, alte tipuri de organizatii legal constituite. Sunt asimilate grupurilor specializate si urmatoarele categorii: persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi de familie, cabinete indiviￂduale, cabinete asociate, societatea profesionala, cu sau fara personalitate juridica.
