Organizatia Salvati Copiii Romania a monitorizat, pe parcursul a sapte ani (2008 - 2015) mai multi indicatori ai respectarii drepturilor copiilor in Romania, date pe care le-a folosit ca fundament pentru Raportul Alternativ Periodic, care va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, in 3 octombrie 2016, la Geneva. Organizatia non-guvernamentala a identificat mai multe semnale de alarma precum saracia, cu una dintre cele mai perfide consecinte ale ei, abandonul scolar, rata ridicata a mortalitatii infantile, in principal determinata de cauze prevenibile si afectiuni tratabile in conditiile unui sistem medical functional, scaderea ratei vaccinarilor, care atrage dupa sine revenirea unor boli eradicate sau cu incidenta scazuta, stigmatizarea si discriminarea copiilor in comunitate si scoala, pe criterii economice, de etnie, de sanatate, cultura agresivitatii ca metoda de educatie.

Forumul National al Copiilor, iunie 2015Foto: Salvati Copiii

Salvati Copiii arata ca acesti indicatori sunt relevanti pentru modul in care Romania, atat la nivelul autoritatilor decidente, cat si la nivelul societatii, stie sa isi protejeze copiii.

Descarca aici raportul Salvati Copiii

  • Investitiile pentru copii

Mai mult de jumatate dintre copiii din Romania (52,2%) traiesc in risc de saracie sau excluziune sociala, media in statele membre ale UE fiind de 28%. Insuficienta resurselor alocate pentru educatie, sanatate si protectie sociala adanceste vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate. Formulele de finantare actuale fac ca bugetele alocate in aceste domenii sa fie puternic influentate de bunavointa autoritatilor locale sau de capacitatea financiara a acestora, si nu de nevoile resimtite in comunitate, informeaza organizatia intr-un comunicat de presa.

Salvati Copiii a realizat o analiza a bugetului copiilor in Romania, privind perioada 2008 - 2014 in cele trei domenii definitorii ale drepturilor copilului (educatie, protectie sociala si sanatate). Potrivit acestei analize, nu putem vorbi in niciun domeniu de prioritate acordata copiilor in procesul de alocare a resurselor publice. Astfel, in ansamblul cheltuielilor realizate de stat pentru cele trei domenii, Romania cheltuieste, deseori, unele dintre cele mai mici procente din PIB, in comparatie cu statele membre UE. In plus, desi ca procent din PIB, cheltuielile totale ale statului roman au fost doar cu 27,57% mai mici decat media europeana, in cazul celor trei domenii cheie pentru copii, cheltuielile au ajuns sa fie si cu peste 41% mai mici decat mediile europene. De exemplu, tara noastra a cheltuit pentru educatie 3% din PIB in 2012 si 2,8% in 2013, fara o crestere semnificativa in 2014, in timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a fost de 5%.

  • Accesul la educatie

Aproape 366.000 de copii cu varsta intre 3 - 17 ani nu urmau nicio forma de invatamant (prescolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), in anul 2013. Intr-un singur an scolar (2012 - 2013), aproximativ 24.400 copii au abandonat invatamantul primar si gimnazial. Statistica oficiala a abandonului scolar nu surprinde, insa, in totalitate dimensiunile neparticiparii scolare ("copiii in afara scolii"), deoarece nu acopera, de pilda, copiii care nu au mers niciodata la scoala ori au abandonat scoala in anii anteriori. Potrivit Eurostat, la sfarsitul anului scolar 2014-2015, rata parasirii timpurii a scolii a crescut cu 1,8% in numai 2 ani, de la 17,3% (2012-2013) la 19,1%.

Copiii romi se confrunta cu o vulnerabilitate deosebita si sub aspectul participarii la educatie, arata organizatia. Doar 42% dintre copiii romi (6-15 ani) au mers la gradinita, in comparatie cu 87% dintre copiii de alte etnii si care traiesc in acelasi mediu. Procentul copiilor cu varsta invatamantului obligatoriu care nu merg la scoala este de 22% in cazul copiilor romi si de 6% in cazul copiilor de alte etnii.

Paradoxal, participarea copiilor la invatamantul public considerat a fi gratuit implica, de cele mai multe ori, costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate ca legea interzice acest lucru. Analiza Salvati Copiii indica un nivel ingrijorator al acestor costuri ascunse, costul total mediu alocat per copil este de 1490 RON, iar per familie este de 1.954 RON (avand in vedere si familiile cu mai mult de un copil scolar). De asemenea, analizand rezultatele vedem ca acest cost total poate ajunge si la valori de peste 4.500 lei pe an, per elev.

  • Avocatul Copilului

Una dintre problemele majore identificate, din care deriva o serie de alte vulnerabilitati care privesc politicile publice destinate copilului, este aceea ca Romania nu are o institutie independenta specializata care sa preia atributiile mentionate de Comitetul ONU, de tipul Avocatul Copilului. Astfel ca, in tara noastra, in cadrul Avocatului Poporului, problemele ce tin de respectarea drepturilor copilului revin unui departament semi-specializat, care are ca atributii "drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap". In 2015, s-au inregistrat in total 12164 de petitii, din care doar 103 petitii faceau referire la drepturile copilului si ale familiei, ceea ce inseamna, din punct de vedere al timpului alocat, o rata de 2 petitii pe saptamana intr-o tara in care aproape 1,7 milioane de copii traiesc in saracie, iar peste 350.000 de copii (3-17 ani) nu erau cuprinsi, la inceputul anului scolar 2014, in sistemul de invatamant.

Desi atat societatea civila, cat si Comitetul ONU au subliniat importanta unui Avocat al Copilului specializat, Parlamentul a respins, in 2009, 2012 si 2015, propuneri de lege care vizau infiintarea acestei institutii, ca institutie independenta ori ca adjunct specializat al Avocatului Poporului.

  • Discriminarea, ca atitudine de fond

Salvatii Copii ofera drept exemplu declaratia unei fete in varsta de 13 ani care sustine ca "profesorii fac discriminare din cauza religiei, culorii, banilor din familie"

Copiii consultati de Salvati Copiii Romania au semnalat numeroase probleme cu privire la practici discriminatorii, mai ales in domeniul educatiei: copiii cu probleme de sanatate mintala sunt discriminati atat de colegi, cat si de profesori; absenta incluziunii copiilor cu dizabilitati; numeroase cazuri de discriminare si segregare bazate pe rezultate scolare si comportament (inclusiv clase segregate formate pe aceste criterii). Cu privire la situatia copiilor apartinand minoritatilor etnice (mai ales copiii romi), copiii consultati au semnalat urmatoarele probleme: nu exista respect pentru diversitate, pentru limba, cultura, religia altor etnii, iar scoala nu este un mediu care sa cultive acest respect; nu exista o adevarata incluziune a copiilor romi, intalnindu-se frecvente cazuri de clase segregate; masurile speciale de sprijin (burse, locuri speciale) nu sunt suficiente pentru a raspunde nevoilor.

"Discriminarea, direct sau mascata, continua sa fie una dintre poverile care il insotesc pe copil, de la gradinita si pana la insertia pe piata muncii. In primul rand, vorbim despre discriminarea pe criterii economice: in fata saraciei, un copil este dezarmat, pentru ca saracia duce, de multe ori, la un stigmat social. Copilul este etichetat or eticheta aceasta va avea consecinte pe termen lung, atat emotionale, cat si sociale. Un copil deja traumatizat din lipsa de hrana si conditii decente de trai este retraumatizat, atunci cand este ostracizat in scoala si pe strada", a declarat presedintele organizatiei, Gabriela Alexandrescu.

Comparativ cu gradul de toleranta de la nivelul spatiului social, valorile intalnite in cazul spatiului personal sunt mai scazute, astfel:

  • 14% dintre copii afirma ca ar fi de acord sa aiba un coleg de banca infectat cu HIV, 27% ca le-ar fi indiferent, 59% ca ar fi impotriva (comparativ cu aproximativ 19% care afirmau ca sunt de acord sa fie colegi de clasa cu un copil in aceasta situatie);
  • 32% dintre copii afirma ca ar fi de acord sa stea cu un copil de etnie roma in banca, 16% ca ar fi impotriva acestui fapt, aproximativ 52% spun ca situatia le-ar fi indiferenta (comparativ cu procentul de aproape 49 in cazul elevilor care ar fi de acord sa aiba un copil rom in clasa). 

Niveluri mai scazute ale tolerantei (prin raportare la cele care caracterizeaza spatiul social) s-au inregistrat si in cazul celorlalte dimensiuni testate, astfel:

  • 34% dintre elevi afirma ca ar fi de acord sa aiba un coleg de banca cu dizabilitati fizice (fata de aproape 40%, in situatia in care colegul ar fi fost de clasa);
  • 30% dintre copii spun ca ar fi de acord cu un coleg de banca cu dizabilitati mintale usoare (comparativ cu aproape 37%, in cazul in care colegul ar fi fost de clasa).

Stigmatizarea si discriminarea copiilor care se identifica LGBT este larg raspandita atat in mediul scolar, in familie, cat si in comunitate. Un raport al asociatiei ACCEPT arata ca:

  • aproximativ 8% dintre elevii LGBT spun ca au fost agresati sau batjocoriti la scoala;
  • aproximativ jumatate din elevii non LGBT (46,5%) spun ca ar fi deranjati sa aiba un coleg de clasa homosexual.

Ingrijorator este si faptul ca profesorii fac remarci homofobe la ore (64%), fara a fi sanctionati si perpetuand atitudini discriminatorii si chiar violente in randul elevilor. De asemenea, curriculumul scolar nu contine pe nici un palier informatii obiective referitoare la orientarea sexuala si identitatea de gen, noteaza Salvati Copiii citand datele ACCEPT.

  • Mortalitatea infantila

In ceea ce priveste mortalitatea infantila, fenomenul este constant mai grav in mediul rural, o analiza facuta de Organizatia Salvati Copiii pe beneficiarii proiectului "Fiecare copil conteaza" demonstrand ca motivele tin, in principal, de accesul mai redus sa servicii medicale, de distanta mare pana la localitatile unde astfel de servicii pot fi accesate, de nivelul scazut de educatie a mamei si de veniturile reduse ale gospodariei. Aceste cauze fac ca in comunitatile rurale vulnerabile unde se desfasoara programele de preventie ale Salvati Copiii Romania, 36% dintre mame sa afirme ca nu au fost controlate niciodata de un medic ginecolog pe perioada sarcinii; in timp ce, dintre femeile gravide, 47% afirma ca nu au facut nicio ecografie pana la acel moment, 42% ca nu au facut analizele recomandate, 37% ca nu au fost la niciun control ginecologic, iar 12% ca nu au fost controlate de medicul de familie de cand sunt gravide.

In ceea ce priveste decesele copiilor mai mici de cinci ani, este ingrijorator faptul ca aproape jumatate dintre acestea (48%) au cauze evitabile. Astfel, in anul 2013, principalele cauze de deces pentru aceasta grupa de varsta (1-4 ani) au fost bolile aparatului respirator (23,5%), urmate de leziuni traumatice si cauze externe (21,4%).

  • Abuzul, agresivitatea, violenta

Din analiza Organizatiei Salvati Copiii reiese ca, desi interzise prin lege, abuzul si neglijarea continua sa fie fenomene prezente in viata copiilor din Romania. Astfel, un procent de 63% dintre copii spun ca au fost batuti acasa de catre parinti, in timp ce 20% dintre parinti considera inca pedepsele fizice drept un mijloc de educatie a copiilor. Aceste date sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat procentul de parinti care recunosc ca isi supun copii unor forme de abuz fizic usor (38%) a ramas constant intre 2001 si 2012, in ciuda interzicerii formale a oricaror pedepse corporale asupra copiilor.

Pentru anul 2013, statistica oficiala (ANPDCA) indica un numar de 9178 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare asupra copilului, mult inferior prevalentei reiesite din studiul Salvati Copiii, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la mecanismele de raportare si capacitatea de interventie a autoritatilor, dar si cu privire la dimensiunea tolerantei sociale fata de acest fenomen.

Salvati Copiii Romania isi exprima ingrijorarea asupra fenomenului impunitatii in cazuri de violenta asupra copiilor. O analiza a organizatiei noastre, bazata pe datele oficiale ale ANPDCA, arata ca majoritatea cazurilor de violenta fizica asupra copiilor nu sunt sanctionate din punct de vedere legal. Agresorii care raspund penal sunt mai degraba exceptia decat regula in cazul violentei fizice, unde datele ne arata ca numai intre 5% si 11% dintre agresori ajung in fata justitiei.

Un studiu recent al Salvati Copiii indica date ingrijoratoare despre fenomenul de bullying in scoli:

  • 73% dintre copii afirma ca au fost martorii unei situatii de bullying, in scoala lor;
  • 58% dintre copii afirma ca au fost martorii unei situatii de bullying in clasa lor.

Din pacate, scolile nu au o abordare comuna in cazurile de bullying; unii profesori sunt mai implicati in stoparea comportamentului violent, in timp ce altii raman pasivi ("ceea ce conteaza este daca profesorului ii pasa"). Unii copii au mentionat ca exista situatii cand unii profesori incurajeaza bullying-ul sau pe agresori (umilind in mod constant unii copii), noteaza Salvati Copiii..

  • Copiii ramasi singuri acasa

Conform statisticilor oficiale, peste 85.000 de copii din Romania au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate. Mai mult, patru din zece dintre acestia sunt complet lipsiti de grija parinteasca, avand ambii parinti plecati peste hotare sau provenind din familii in care parintele unic sustinator este plecat. O serie de studii mai vechi indicau ca datele oficiale surprind insa doar o parte din dimensiunea fenomenului, estimarile studiilor indicand intre 170.000 si 350.000 de copii in aceasta situatie.

Datele colectate de Salvati Copiii de la Inspectoratele Scolare pentru finalul anului 2015 au relevat, de asemenea, un numar mult mai mare de copii cu parintii plecati la munca in strainatate - 212.352 de copii, decat cel inregistrat in evidentele serviciilor publice de asistenta sociala - 85.194 de copii.

In perioada 2009-2016, au avut loc o serie de modificari legislative in reglementarea regimului adoptiilor. Astfel, in 2011 si mai apoi in 2016, legea cadru (273/2004) a fost modificata in vederea cresterii numarului de copii declarati adoptabili si in scaderii duratei procedurii de adoptie, insa o evaluare de impact a acestor masuri nu a fost realizata pana in acest moment. Cu exceptia anului 2014, datele oficiale ale ANPDCA arata o scadere usoara a numarului de adoptii incheiate intre 2011-2015 (sub 900 pe an), fata de perioada anterioara (2000-2009 cand media a fost de 1000 adoptii anuale). In ultimii ani, aproximativ 3500 de copiii sunt declarati adoptabili anual. Dintre acestia, majoritatea au varsta cuprinsa intre 7-13 ani, in timp ce preferintelor parintilor adoptatori se concentreaza mai mult asupra copiilor cu varste intre 0-3 ani.

  • Scaderea ratei vaccinarilor si accesul la sistemul de sanatate

Serviciile de sanatate, inclusiv cele de medicina primara, sunt mult mai greu accesibile pentru copiii din mediul rural. Datele oficiale arata ca reteaua sanitara s-a dezvoltat in principal in mediul urban unde se regasesc: "92,2% din numarul total de spitale, 95,7% din cel al dispensarelor medicale, 85,9% din totalul cabinetelor independente de medicina generala, 58,6% dintre cabinetele independente de medicina de familie, 71,2% din cel al farmaciilor, 91,9% dintre centrele de diagnostic si tratament, 98,4% dintre centrele medicale de specialitate, 85,6% dintre cabinetele stomatologice independente, 96,9% dintre cabinetele medicale independente de specialitate, 95,9% dintre laboratoarele medicale, 96,0% dintre laboratoarele de tehnica dentara". Potrivit organizatiei, aceste informatii sunt de natura a creiona un peisaj al inegalitatii de sanse in domeniul sanatatii, in conditiile in care aproape jumatate dintre copiii Romaniei (42%) traiesc in mediul rural.

Copiii romi reprezinta un grup cu o vulnerabilitate deosebita din perspectiva accesului la servicii de sanatate. Rata mortalitatii la copiii sub 10 ani este de peste trei ori mai mare la populatia roma iar accesul la masuri preventive este mult mai mic decat cel inregistrat in populatia generala: de patru ori mai multi copii romi nu au fost niciodata vaccinati, comparativ cu populatia generala, iar numarul fetelor rome care nu au fost niciodata vaccinate este de 11 ori mai mare decat cel al fetelor din gospodariile populatiei generale.

Ingrijorator este si faptul ca, in ultimii ani, se inregistreaza o scadere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse in calendarul national de vaccinare, concomitent cu aparitia unui numar mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Pe langa unele sincope recente in aprovizionarea cu anumite tipuri de vaccinuri, cauze importante de vaccinare incompleta a copiilor sunt si neprezentarea si refuzul vaccinarii. Rezistenta sau indiferenta la vaccinare a unor parinti denota, printre altele, si faptul ca lipsesc interventiile si serviciile specializate care sa promoveze vaccinarea.

Un studiu din anul 2015 despre situatia vaccinarii in Romania, arata ca 31% dintre copiii nascuti vii au fost depistati ca incomplet vaccinati, in crestere fata de anul precedent cu 0,7% .

Salvati Copiii precizeaza ca Raportul Alternativ reflecta informatiile, opiniile si recomandarile sintetizate in urma a doua evenimente speciale de consultare desfasurate la inceputul anului 2016: o consultare de patru zile cu 48 de copii din Bucuresti si 10 judete ale tarii, urmata de o consultare cu reprezentanti ai 16 organizatii neguvernamentale active in domenii specifice ale drepturilor copilului. In plus, studiile Salvati Copiii avute in vedere la redactarea raportului au la baza participarea si opiniile a peste 7.700 de copii, 6.612 de parinti si 790 de specialisti din randul autoritatilor si societatii civile.