Cresterea economica estimata pentru acest an este de 4,8%, fata de o prognoza initiala de 4,2%, a afirmat luni premierul Dacian Ciolos, care a prezentat, in fata plenului reunit al Parlamentului, situatia economica a tarii, in urma unei solicitari a presedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Primul ministru a precizat ca exporturile au crescut cu 4,2% in primul semestru, dar balanta comerciala este negativa, in conditiile in care importurile au crescut cu 11%.

Vestea buna la acest ultim indicator este insa ca majorarea importurilor "nu se concentreaza cu precadere pe importurile de consum", in conditiile in care peste 75% sunt bunuri intermediare si de capital, care se indreapta tot spre investitii, a aratat seful guvernului.

Potrivit acestuia, nivelul prognozat ramane al deficitului de 2,8% din PIB in cash.

Dacian Ciolos a anuntat si doua programe noi. Unul dintre acesta vizeaza stimularea mobilitatii fortei de munca, pentru a stimula deplasarea sa acolo unde e nevoie.

Al doilea program vizeaza posibilitatea ca adeverintele de venit si certificatele de atestare fiscala, care genereaza anual 5 milioane de deplasari catre ghiseele statului, vor putea fi transmise direct prin sistemul informatic.

Seful PSD, Liviu Dragnea, a respins insa toate cifrele prezentate de prim ministru, pe care l-a acuzat ca vorbeste "limba tehnocratilor" si ca nu a facut "nimic bun".

Dacian Ciolos va participa la "Ora Premierului" in Parlament la ora 14:30, potrivit programului anuntat de Guvern.

Iata mai jos discursul sustinut de seful guvernului (sursa - Guvernul Romaniei):

"Buna ziua, domnilor presedinti, doamnelor si domnilor senatori si deputati, in primul rand, va multumesc pentru oportunitatea acestei interventii. In noiembrie anul trecut, ne-ati conferit un mandat cu obiectivul, in primul rand, de a asigura stabilitatea tarii, stabilitatea economica, stabilitatea sociala a tarii, un mandat pe care ni l-am asumat intr-o situatie exceptionala, va amintiti dupa proteste de strada, intr-un moment critic in care increderea in mediul politic, in autoritatile statului era slabita.

Oamenii asteptau si acesta a fost semnalul pe care cel putin noi l-am inregistrat, un nou mod de a administra interesul public intr-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atat la nivelul echipei guvernamentale, cat si al celor pe care ii coordonam. Si ne-am concentrat atunci pe cateva elemente. In primul rand, recastigarea increderii cetateanului in stat, asigurarea unui mediu legal-institutional mai predictibil, favorabil investitiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investitiile pentru ca, in paralel cu dezvoltarea economica, sa vedem si crearea de locuri de munca. Mi se pare esential sa insistam, in perioada urmatoare, pe transferul bunei cresteri economice inspre crearea de locuri de munca. Ne-am asumat totodata o gestionare mai buna si transparenta, eficienta a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructura, spre investitii care sa nu se concentreze doar in zonele favorabile, in Transilvania si Banat, ci ne-am dat ca obiectiv sa gasim mijloace prin care investitiile sa poata sa mearga si spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar daca bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marja de manevra limitata, ne-am propus ca obiectiv o gestionare inteleapta a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o buna balanta intre cheltuieli si venituri.

Ati solicitat date privind situatia economica reala a tarii si permiteti-mi sa va prezint aceste cateva date.

In primul rand, legat de cresterea economica, avem o crestere economica buna, dar nu cred ca acesta este un motiv de prezentare triumfalista a acestui lucru. Cred ca mai important decat cresterea pe care o inregistram in acest an este sa putem demonstra ca ne-am inscris pe un trend ascendent, pe o evolutie pozitiva a cresterii economice in timp.

Astfel, in semestrul I al anului 2016, cresterea economica a fost de 5,2% din PIB, cresterea estimata pe acest an, tinand cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea in considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% fata de prognoza initiala pe care am construit si bugetul de 4,2%. In al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o crestere economica sustenabila, dar pentru ca aceasta sa ramana sustenabila are nevoie in continuare de reforme structurale si avem nevoie sa incurajam investitiile si o sa revin asupra acestui subiect. Aceasta crestere economica se reflecta si prin mai multe locuri de munca si un nivel de salarizare mai bun.

Astfel numarul de salariati din Romania a crescut in acest prim semestru. La sfarsitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariati mai mult din care 140 de mii in sectorul privat si 12 mii in sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de munca nou create in sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create in zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii in zona productiva. Vedem o continuare a tendintei de scadere a somajului la 6,3% in acest prim semestru, fata de 6,8% in primul semestru al anului trecut.

Insa, si aici trebuie sa subliniem ca, in ciuda acestei scaderi generale a somajului, acesta ramane ridicat in jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care cauta un prim loc de munca. Si aici cred ca trebuie sa ne concentram atentia, in perioada care vine, in anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de munca si pentru cei care intra pentru prima data in campul muncii. In plus, spuneam cresterea economica are un impact pozitiv si asupra nivelului de salarizare.

Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% in iulie 2016 fata de 2015, fata de aceeasi perioada in 2015 cu o crestere mai mare in sectorul IT, in industria alimentara si in industria textila. Insist pentru crearea de mai multe locuri de munca pentru ca, in felul acesta, putem valorifica in mod pozitiv aceasta crestere economica cu impact pozitiv atat asupra cresterii nivelului de trai, dar si asupra nivelului pensiilor si a capacitatii de a sustine financiar pensiile. Pentru ca acolo unde avem pensii contributive, avem si un sistem de pensii durabile.

O exacerbare a pensiilor speciale, care ies in afara sistemului contributiv risca sa puna in pericol sistemul de pensii, cu atat mai mult cu cat nu avem o creare si de locuri de munca. Si aici, din acest punct de vedere, as vrea sa subliniez ca ne dorim sa regandim si sistemul de asistenta sociala, pentru a reaseza ponderea majoritara, de la beneficii financiare ce incurajeaza marginalizarea in societate, prin intretinere, prin asistenta sociala, spre servicii sociale care sa incurajeze incluziunea si crearea de locuri de munca. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenta sociala pentru a-i incuraja pe cei care sunt asistati social sa se integreze in societate si sa se integreze si in campul muncii.

Si aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat si pe care-l pregatim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de insertie, pentru a-i incuraja si pe cei care acum au sprijin social sa nu fie in situatia de a alege intre sprijinul social sau un salariu care poate sa fie mai mic la inceput si sa-i incurajam sa mearga spre campul muncii.

Cresterea economica de care vorbeam, inregistrata in acest an, este una sustenabila, pentru ca este bazata atat pe consum, cat si pe investitii. Spre deosebire de anii trecuti, cresterea economica in acest an este fructul contributiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferita, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la aceasta crestere economica. De cresterea consumului, pentru ca asta este ponderea cea mai importanta in cresterea economica, au profitat, in schimb, si micile afaceri si serviciile, o crestere de 8% a serviciilor si mai ales a turismului, care a crescut in acest an cu 20%. Si aceasta inseamna si dezvoltare economica si creare de locuri de munca. Cresterea puterii de cumparare, care se repercuteaza in consum, se regaseste nu doar in consum, dar si in investitiile imobiliare, pentru ca in semestrul I al acestui an, numarul de locuinte in plus care au fost date in folosinta a crescut cu 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat si al programului Prima Casa, dar si al disponibilitatii financiare existente pe piata, prin cresterea veniturilor.

Spuneam de rolul investitiilor in aceasta crestere economica, in primul semestru, investitiile totale, atat cele private, cat si cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut si chiar cu peste 10% in trimestrul II al acestui an. In aceeasi perioada, investitiile publice au crescut cu peste 15% si as sublinia, in special, cresterile investitiilor cu infrastructura care, fata de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele sase luni ale anului.

Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investitii, care includ atat cheltuieli de capital, cat si programele cu finantare interna si externa, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele sapte luni ale anului, deci bani care s-au dus in economie si care se vad pe teren prin investitii. Investitiile straine directe, de asemenea, au crescut in acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce inseamna o crestere cu peste 25%, aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Si toate aceste investitii, dincolo de faptul ca sustin o crestere economica durabila, inseamna si creare de locuri de munca.

Legat de export si de balanta comerciala, aici exporturile au crescut in acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanta comerciala este negativa pentru ca importurile au crescut cu 11%, date fiind si disponibilitatile de consum in urma mobilizarilor de finantare si prin cresterea veniturilor. Dar, chiar daca aceasta crestere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situeaza la un nivel net superior fata de media comunitara europeana, unde, la nivel european, exporturile au scazut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta inseamna ca aceasta crestere de 4,2% se traduce si printr-o castigare de piete noi de catre Romania.

Insa, aceasta crestere a importurilor nu se concentreaza cu precadere pe importuri pentru consum, pentru ca abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare si de capital, deci care se duc si in investitii care se dezvolta, apoi, in Romania. Pe de alta parte, aceasta crestere masiva a importurilor de bunuri intermediare si de capital ne arata ca avem nevoie sa stimulam in Romania productia acestor bunuri si avem nevoie de cea mai buna utilizare a resurselor pe care le avem in Romania, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru intreprinderile care fac investitii mari in Romania. Si, de aceea, am lansat mai multe programe in acest an, pentru a stimula si IMM-urile si o sa revin asupra acestui lucru.

In primele opt luni ale anului 2016, incasarile Agentiei Nationale de Administrare Fiscala la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei fata de perioada similara a anului trecut, o crestere cu 1,2% si asta, in conditiile masurilor de relaxare fiscala, in primul rand, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publica a Romaniei se situeaza, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentala estimata pentru 2016 este de 39,1%.

Deficitul bugetar dupa primele sapte luni ale anului este, in continuare, la o valoare redusa de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creste pe masura ce vor creste si cheltuielile si mai ales cheltuielile cu investitiile spre sfarsitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat ramane de 2,8% din PIB in cash si de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat si prin buget. In aceste limite am putut, in acest an, si datorita cresterii economice si a colectarii, conform planului pe care ni l-am facut, am putut sa orientam peste doua miliarde de lei spre educatie si spre sanatate, cu precadere pentru a echilibra nivelul salariilor in aceste sectoare. Aceasta este, deci, situatia economica a tarii, o situatie stabila, cu un buget care isi urmeaza cursul planificat la inceputul anului si care ne-a permis sa aplicam obiectivele pe care le-am prevazut in programul de guvernare. Insa cum facem pentru ca aceasta crestere sustenabila sa se mentina si in viitor?

Va spuneam, in primul rand din punctul nostru de vedere, trebuie sa ne concentram atentia pe crearea unui mediu favorabil investitiilor, pentru ca, in acest fel, cream si locuri de munca. Investitii si, in acelasi timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanta comerciala. Dezvoltarea investitiilor, pe de alta parte, e important ca ea sa fie integrata teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrata a tarii sa vorbim doar de cresterea investitiilor, ci si de unde crestem investitiile, cum echilibram din punct de vedere teritorial si din punct de vedere sectorial orientarea acestor investitii. E important sa concentram investitiile si in zonele care in mod natural atrag mai putin investitii si datorita calificarii fortei de munca sau datorita infrastructurii.

Si aici ne-am dat ca obiectiv si, pana la sfarsitul anului vom veni cu un dispozitiv care sa sprijine in mod specific astfel de zone mai putin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Muntilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim sa canalizam in mod integrat atat finantari nationale, cat si finantari europene pentru a finanta proiecte de dezvoltare. Ne gandim totodata la un program de mobilitate a fortei de munca pentru a stimula deplasarea fortei de munca acolo unde este de lucru.

Dar intentionam in urmatoarele saptamani sa venim cu un act normativ si pentru a legifera formarea profesionala duala care sa stimuleze nu doar reforma sistemului de invatamant in formare profesionala dar si implicarea sectorului economic in aceasta formare profesionala. Si aici, in paralel, intentionam sa venim si cu anumite facilitati fiscale pentru acele companii care investesc bani in formarea profesionala pentru ca acestea sa poata sa fie deduse.

Dar dincolo de aceasta dezvoltare echilibrata a teritoriului e important sa punem accentul si pe industrii cu valoare adaugata care creeaza valoarea adaugata. Si aici obiectivul nostru este sa asiguram o mai buna corelare intre dezvoltarea sectorului IT, unde Romania are un potential important si dezvoltarea sectorului industrial din ce in ce mai multe industrii, cum e si industria automobile, se concentreaza si pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creste valoarea adaugata. Si totodata vrem sa punem accentul si pe cercetare- dezvoltare in stimularea dezvoltarii industriale, de aceea am venit cu acea masura fiscala de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucreaza in cercetare-dezvoltare aplicata.

Insa ne gandim nu doar la investitii in sectorul privat ci si la investitii in sectorul public unde, de altfel, ne gandim la sistem parteneriat public-privat in infrastructura spitaliceasca, de exemplu unde pregatim pe langa cele trei spitale regionale si constructia unor altor spitale doar pe partea de infrastructura in parteneriat public privat. In acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistenta tehnica care sa pregateasca aceste proiecte de investitii pentru anul viitor, chiar daca pana acum, din pacate, investitiile in infrastructura de sanatate au fost facute haotic, fara existenta unui plan de investitii, vrem sa lasam la sfarsitul acestui mandat o abordare coerenta si cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investitiilor in infrastructura spitaliceasca.

Totodata, investitiile in educatie, in infrastructura din Educatie raman pentru noi o prioritate. Prin Programul National de Dezvoltare Locala venim cu un proiect care pana in 2018 sa asigure reabilitarea imobilelor care in continuare nu au autorizatii de functionare, mai ales in mediul rural, in sistemul de educatie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atentia si care alaturi de investitii este la fel de important pentru predictibilitatea in dezvoltarea economica, e vorba de debirocratizare.

Reducerea birocratiei este din punctul nostru de vedere la fel de importanta ca si investitiile pe care le-am realiza in infrastructura, de exemplu. Si aici am luat mai multe masuri prin care incet, incet sa reducem aceasta povara birocratica atat pentru sectorul privat, pentru mediul economic cat si pentru cetateni, pentru platitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-si plati taxele si impozitele la ghiseu cu ajutorul cardului si cel tarziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fara deplasarea la ghiseu, taxele, impozitele vor putea fi platite direct din fata calculatorului prin intermediul site-ului "ghiseu.ro". Totodata, din aceasta toamna, deci cel mult intr-o luna, o luna si jumatate adeverintele de venit si certificatele de atestare fiscala nu vor mai trebui ridicate de la ghiseu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasari la ghiseele ANAF pentru a ridica aceste certificate si adeverinte. Ele vor putea fi transmise institutiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hartii, dar si cinci milioane de deplasari la ghisee.

Pentru ca tot vorbim de simplificari pentru mediul de afaceri si pentru ca s-a vorbit in spatiul public de ceea ce intentioneaza acest guvern, sa creasca taxe, vreau sa spun clar, asa cum am mai spus-o si public: nu intentionam pana la sfarsitul acestui mandat sa crestem nicio taxa, nu intentionam sa crestem niciun impozit, nu intentionam sa modificam nicio indemnizatie asa cum s-a spus. Dimpotriva, in acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrarile agricole si pentru imputurile consumate in agricultura si tot pentru a veni in sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producatori, a persoanelor fizice si persoanelor fizice autorizate intentionam sa venim cu modificari in sensul simplificarii in Codul Fiscal prin care sa propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate in sensul in care acesti mici producatori sa nu aiba nevoie de toata aceasta birocratie si documentatie privind inregistrarea TVA-ului.

Deci am gasit o formula prin care producatorii agricoli persoane fizice si persoane fizice autorizate, chiar daca depasesc 220 de mii de lei de activitate economica sa nu fie obligati in inregistrarea TVA-ului, pentru ca este pe de-o parte o sarcina administrativa in plus, pe de alta parte acest TVA poate sa fie colectat pe restul lantului de la producator in sus. Ne-am focalizat atentia si pe stimularea capitalului autohton, pentru ca, sigur, importante sunt investitiile in general, dar suntem constienti de faptul ca, dincolo de rolul pe care il joaca investitiile straine, care in general se focalizeaza pe proiecte mari de investitii e important sa concentram si sa crestem prezenta in mediul investitional si a capitalului autohton.

Capitalul autohton, care in momentul de fata se concentreaza mai ales la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii, de aceea pe langa ajutorul de stat, care este deschis tuturor, si companiilor mari, si companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut in acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schema de ajutor de stat specifica pentru IMM-uri, pentru investitii intre 1 si 5 milioane de euro, o schema de ajutor de stat pe care o pregatim acum si care va fi gata pana la sfarsitul anului si care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, speram noi, se vor orienta cu precadere spre intreprinderile cu capital autohton.

Totodata, intreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult si de schema privind crearea de noi locuri de munca pentru care am concentrat 250 de milioane de lei in acest an. Si vreau sa mai amintesc si faptul ca ne intereseaza sa stimulam intoarcerea romanilor din strainatate acasa si sa investeasca acasa. De aceea am lansat programul 'Diaspora Start-Up' pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbatut in aceasta perioada. Vreau sa fiu foarte clar cu cateva cifre din nou.

Rata de absorbtie curenta pentru perioada 2007-2013 a fost crescuta in timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost incepute si finalizate in acest an, dar pe care le-am accelerat, a caror finalizare am accelerat-o in acest an si am putut sa crestem rata de absorbtie de la 58% la sfarsitul anului trecut, la 78% in acest moment, ceea ce inseamna circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeana pentru aceasta perioada bugetara. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca si practic toate statele membre intr-o faza de pregatire a implementarii acestor noi programe.

Si aici am lansat deja ghiduri care insumeaza peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse in perioada urmatoare, proiecte care isi vor arata rezultatele incepand de anul viitor, pentru ca in acest an facem licitatiile de proiecte, semnam contractele si ele vor incepe sa fie implementate incepand cu anul viitor. Dar si aici, in paralel cu pregatirea ghidurilor - si as vrea sa subliniez nu doar faptul ca am pregatit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima data, am asigurat o corelare intre fondurile europene si bugetul national, atat pe programele de investitii, cat si pe programele care finanteaza politici sociale. Pentru ca am avut multe situatii in care, la ministere, din bugetul national se finantau anumite lucruri care erau in completa opozitie cu ceea ce finantam prin fonduri europene.

Deci, am venit si cu o abordare coerenta din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit sa surmontam anumite intarzieri, mai ales legate de pregatirea procedurilor de lucru si a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, sa clarific cateva lucruri legate de platile in agricultura. Din pacate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral in acest an, fara sa se explice oamenilor ceea ce foarte multi din cei care au asigurat administrarea tarii in trecut stiau foarte bine. Acest an a fost primul an in care s-a aplicat noua politica agricola comuna, cu noi scheme de plata, care n-au existat in trecut. Pe de alta parte, Romania a decis din tot meniul oferit de noua politica agricola comuna, care prevedea masuri de finantare care puteau fi adaptate si la nevoile Romaniei, a decis sa aleaga un numar foarte mare de scheme de plata pentru a acomoda asteptarile diferitelor categorii de agricultori. Un numar mare de scheme de plata a insemnat si un sistem procedural si administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost si pregatit cu intarziere si toate acestea s-au repercutat in intarzieri de plata in acest prim an in care au fost facute plati pentru acest nou sistem de sustinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele intarzieri, care n-au avut nici o legatura cu modul in care lucrurile au fost administrate in acest an, ci mai ales cu decizii care, in mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu intarziere in anii trecuti. Pana la acest moment, totusi, platile au fost facute in mare parte, peste 90% din sumele alocate platilor directe pentru acest an si peste 90% din beneficiari si-au primit subventiile. Cei care inca mai au subventii sa le primeasca in perioada urmatoare sunt cu precadere cei care au avut probleme in urma controlului si care mai au de clarificat anumite lucruri.

Legat de programul de dezvoltare rurala, si aici, in 2016 au fost lansate 23 de linii de finantare in valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adauga la cele lansate in anul trecut, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Cateva lucruri vreau sa mai spun legat de transporturi si de infrastructura, pentru ca, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atentia. In noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernarii am gasit aproape toate santierele de infrastructura blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, ma refer, in primul rand, la proiectele de autostrazi. Am reusit sa deblocam toate aceste proiecte si prin simplificari administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar si prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, in asa fel incat, in momentul de fata se lucreaza, practic, pe toate marile proiecte, pe toate santierele. Sigur, n-o sa inauguram foarte multi kilometri de autostrada in acest an, pentru ca nici n-aveam de unde, atata timp cat proiectele au fost blocate la sfarsitul anului trecut, dar cel putin vom pleca cu satisfactia ca se lucreaza pe toate santierele si ca lasam in urma noastra un sistem administrativ care e mai clar si mai simplu din acest punct de vedere.

Cateva exemple doar, pe Autostrada Sebes-Turda se lucreaza acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orastie-Sibiu, stiti ca a fost acea surpare pe o suprafata a autostrazii pe care, in cele din urma, pentru a evita intarzierile, CNADNR-ul a decis sa o realizeze in regie proprie si, sper eu, sa fie primul exemplu in care CNADNR-ul demonstreaza ca poate sa-si asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrari in regie proprie si lucrari de calitate. Obiectivul este sa redeschidem circulatia pe acest tronson pana la sfarsitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucreaza intens. Am gasit si aici, printre altele, o problema cu un acord de mediu lipsa, care a blocat anumite parti din aceasta autostrada. Tot in toamna aceasta, vom scoate la licitatie si cele doua tuneluri care, pana acum, au fost blocate si fara de care nu se poate finaliza autostrada si nu se pot face legaturile intre diferitele tronsoane.

Pe Austostrada Pitesti-Sibiu, la fel, am gasit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregatit, pe care, din pacate, a trebuit sa-l renegociem. In momentul de fata se lucreaza serios la acest studiu de fezabilitate si va fi, probabil, cel mai complex si mai serios studiu geotehnic al unei autostrazi care s-a realizat vreodata in Romania, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele doua sectiuni din aceasta autostrada, pentru care anul viitor sa putem lansa si proiectul tehnic si partea de executie. Pentru Autostrada Pitesti-Craiova, ne vom concentra atentia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova si la Bals, pentru care, in aceasta toamna, vom lansa licitatia pentru studiul de fezabilitate si proiectul tehnic. As semnala aici, totodata, si reforma pe care o avem in vedere la compania, la CNADNR, unde vrem sa venim cu o structura administrativa profesionista, care sa se concentreze, pe de-o parte, pe investitiile in infrastructura mare de transport rutier si o alta parte, o alta companie, care sa se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa in acest an si care sigur va trebui continuat de guvernele care vin.

O sa ma opresc aici si cu voia dumneavoastra, in masura in care veti avea intrebari, o sa revin cu anumite clarificari. Va multumesc!

Liviu Dragnea

• I-am propus premierului sa expuna situatia reala a economiei romanesti
• A venit si apreciez dar constat ca ceea ce a prezentat nu reprezinta situatia reala
• Din ce a spus premierul ar trebui sa intelegem ca Romania continua cresterea sanatoasa demarata in guvernul PSD, condus de Ponta, dar noi nu intelegem asta pentru ca dl Ciolos nu a vorbit in limba romana
• A folosit limba tehnocratilor, care suna strain, si care e rupta de realitate
• Doar cateva lucruri din cele spuse de el: a avut in intentie sa presteze un alt tip de guvernare, transparent, responsabil, predictibil
• Exemple: intentia de a modifica codul fiscal pe furis, foarte transparent
• A vorbit de valorificarea resurselor naturale: tocmai CNADNR importa sare de 67 mil euro, sarea din Romania nu mai e buna
• Romania importa uraniu din acest mandat, din Canada
• Mina noastra se va inchide
• A vorbit ca a avut in vedere stimularea exporturilor: deficitul de cont curent a crescut de trei ori, deci exportatorii romani au fost lasati in voia sortii
• A vorbit de fonduri europene, de subventii in agricultura
• Eu speram ca azi sa aud o radiografie a realitatii
• Am aflat ca timp de un an de zile nu a facut nimic
• Nu au facut nimic bun
• Sa va traduc, dl prim ministru, cand spunem crestere economica, romanii inteleg mai multi bani in buzunare
• Intrebati orice medic, profesor, functionar, ce asteapta cand aud crestere economica
• E vorba de recolta generata de semintele puse de noi in urma cu cativa ani, dar unde sunt banii, dl premier?
• Am lasat in vistierie 37 mld lei, o datorie mai mica cau 10 mld euro, zero datorii la FMI
• Am lasat costul cu dobanzile mai mici si un rating de tara mult imbunatatit
• Am lasat subventiile la agricultura platite la zi
• Am lasat o tara in care in 2015 a adus 17 mld lei din fondurile europene
• Am plecat de la guvernare pentru ca am fost fortat sa o facem, am fost scosi printr-o manevra nedemocratica
• Iohannis, protectorul dvs, a inlocuit un guvern ales de popor cu "guvernul meu"
• Si eu si colegii mei v-am votat cu 3 sperante: ca fost comisar european, veti deschide usile si veti aduce mai multe fonduri europene. Am sperat ca veti aduce in Romania mai multe investitii din planul Juncker. Am crezut cu sinceritate ca macar agricultura va fi o prioriate
• Ati esuat din pacate la fiecare: zero fonduri europene, nimic din planul Juncker si zero la agricultura
• Ati folosit cuvantul crestere in loc de cuvantul esec iar romanii incep sa simta tot mai mult esecul guvernului
• Vedem esecul la medicii care protesteaza amenintand cu demisia ca nu le sunt platite garzile
• Fermierii nu si-au primit subventiile, au pierdut o buna parte din recolta
• Sute de magistrati spun ca intra in greva
• Zeci de mii de romani din IMM-uri sunt amenintati cu cresterea taxelor
• Vedem esecul dvs la salariile taiate pentru mii de angajati din educatie, sute de mii de romani platesc preturi mai mari la medicamente pentru ca ministrul Sanatatii amana o masura
  
• Stim ca acea masura nu e pe placul marilor producatori de medicamente, dar e foarte asteptata de romani
• Ministerul Sanatatii apara interesul companiilor farmaceutice in dauna poporului roman
• Guvernul a ales sa ofere mai multe venituri celor care au deja foarte multe
• va rog, va cer foarte ferm sa dispuneti imediat ca ordinul care permite micsorarea pretului la medicamente sa fie emis imediat
• Constat ca ati incurcat cifrele. Voi prezenta adevaratele cifre ale dvs
• Cifra zero, de doua ori. Zero fonduri europene.
  
• A doua cifra zero - zero companii romanesti care au primit ajutor de stat
• Din companiile romanesti care voiau si ele ajutor de stat, ati fi deschis 25 de fabrici in 17 judete
• Cifra doi - doi lei, salariul pentru care ar trebui sa munceasca romanii in opinia ministrului Finantelor
• 5 - 5% a fost rata infectiilor din spitale, inainte de scandalul dezinfectantilor. Ulterior, a recunoscut ca a mintit
• Dl premier, indiferent ce scuze invocati, adevarul e simplu: acest guvern a esuat
• Esecul guvernului tehnocrat e o lectie pe care istoria o da celor care se cred deasupra democratiei
• Oamenii au nevoie de bani azi, de sanatate si educatie, azi, de locuri de munca bine platite si pensii decente azi, de speranta azi, nu peste zece ani
• S-a ajuns la intalnirea de azi pentru ca a aparut o intentie de modificare a codului fiscal
• Sunt sincer cum am fost mereu si va spun privindu-va in ochi: stiu ca nu stiti ce inseamna sinceritate, ati stiut foarte bine despre intentiile secretarului de stat Biris de la Finante  dar ati incercat sa ascundeti adevarul si v-ati spalat pe maini cerandu-i sa plece
• Ministrul Finantelor a vorbit despre urgenta unor masuri bugetare: asta inseamna taieri de salarii si de pensii
• Nu poate uita nimeni anul 2010
• Ma asteptam sa aveti curajul si cinstea sa spuneti care e situatia reala. Din pacate am auzit un discurs electoral
• Pana in decembrie, cand guvernarea va intra pe maini legitime, va cer sa stopati orice masura antinationala pe care un membru al guvernului are de gand sa o ia
• Ii asigur pe romani ca daca se va intampla lucrul acesta ca orice masura antinationala, orice crestere de taxa, taiere de venituri, va fi reparata si stopata de noi imediat ce venim la guvernare
• Azi, tehnocratia a devenit sinonima cu incompetenta. Parafrazandu-l pe dl Iohannis, si incompetenta ucide
• Incepand de maine, noi vom vorbi doar de viitor si despre ce vrem sa facem pentru aceasta tara

Alina Gorghiu:

• A fost acest guvern PSD care a tinut la secret datele economice.
• Dati-mi voie ca astazi cand PSD solicita cifrele sa ma indoiesc de buna credinta a acestui partid. Nu am auzit altceva decat ce bun si frumos a fost psd la guvernare si ce rau este guvernul Ciolos
• PSD putea sa se uite in oglinda si sa spuna: Oglinda, oglinjoara, cine este cel mitoman partid din tara?
• PNL nu il are pe dl Dancu in guvern, PSD da.
  
• Credeti ca daca PSD-ului i-ar fi pasat de Romania ar mai fi sacrificat investitiile? Unde sunt cele 1 milion de locuri de munca?
• PSD nu a lasat niciun proiect major pentru tara
• Domnule premier, ati reusit sa mentineti un echilibru bugetar.
• Avem nevoie de un pachet  de salarizare stimulativ care sa elimine inechitatile.
• Va asigur ca tema Codului Fiscal ne preocupa in continuare
• Nu vom sustine altceva decat predictibilitatea politicii fiscale si bugetare
• Atunci cand PSD critica si tipa la cineva, inseamna ca acel cineva isi face treaba cum trebuie
• Ati facut niste pasi pe ceea ce inseamna persoanele dezavantajate
• Am fost cei care, atunci cand ati avut solutii fezabile, v-am sustinut.
  
• Cunoastem insa ca si dvs handicapul urias lasat de PSD legat de utilizarea fondurilor nerambursabile
• Va incurajez sa continuati masurile incepute.
• (￯) Generalizarea cifrei de 16% si la contributiile angajatilor si la angajatori

Calin Popescu Tariceanu:

• Marcam esecul total al singurei actiuni politice duse la capat de presedintele Iohannis, cunoscuta ca "Guvernul meu".
• Ministrul Justitiei afirma cu lejeritate ca drepturile cetatenilor sunt un lux.
• Guvernul dumneavoastra, intr-un gest fara precedent, a modificat prin OUG Codul penal.
• Guvernul dumneavoastra a perpetuat o situatie de anormalitate, pastrand aparatura de interceptare in curtea SRI.
• Toate aceste lucruri sunt suficiente pentru o demisie.
• Problema este ca dumneavoastra nu raspundeti nici in fata cetatenilor, nici in fata Parlamentului.
• Sunteti un Guvern nedemocratic, care timp de un an de zile a luat incet, dar sigur, decizii care au afectat democratia din Romania.
• Guvernul tehnocrat este experiment esuat, decis in secret si pus in aplicate de presedintele Iohannis, care a vrut sa aiba Guvernul sau.
• Domnule Ciolos, sunteti o dezamagire pentru romani.
• V-am ascultat discursul de astazi, mi s-a parut o perdea de fum.
• Ati venit astazi si ne-ati recitat niste cifre, sunteti detasat de realitatile romanesti.
• V-am apreciat ca ministru si comisar european, sunteti un om corect si muncitor, dar nu sunteti pregatit pentru functia de prim ministru, mai ales in acest context, al unui Guvern nedemocratic.
  
• Dupa ce ati lucrat in strainatate, sunteti pe cale sa intrati intr-un joc ale carui reguli nu le cunoasteti.
• Romanii trebuie sa decida prin vot cine va conduce Romania din 11 decembrie si aceasta majoritate nu trebuie intoarsa si manipulata.
• Am auzit cu ingrijorare scenarii de mentinere a premierului Ciolos, de intelegeri in afara jocului democratic. Sper ca presedintele Iohannis nu spera sa mai poata face in decembrie 2016 ceea ce a facut in noiembrie 2015.
• PNL a incetat sa mai fie un partid liberal, a devenit un partid antidemocratic.
• Domnul Dacian Ciolos trebuie sa candideze in aceste alegeri daca mai vrea sa mai fie premier. Nu pentru ca asa vreau eu, ci pentru ca asa sunt regulile democratice.
• Solicit de la aceasta tribuna respectarea rezultatelor votului popular la viitoarele alegeri.

Dacian Ciolos, drept la replica

• Nu vreau sa invat limba demagogiei, sa spun lucruri doar de dragul de a da bine
  Mi-ati cerut cifre, v-am oferit cifre
• Poate cresterea economica nu se vede inca in buzunarele oamenilor, v-am spus ce am facut ca sa se vada in buzunarele oamenilor
• Poate ca aceasta crestere nu s-a vazut nici in buzunarele clientelor politice si poate asta afecteaza mult
• Limba romana pe care  vorbesc e una directa, clara
• Am preferat sa facem lucruri in loc sa vorbim prea multe
• Legat de Codul Fiscal: am cerut ministerului Finantelor sa vina cu propuneri de simplificare
• Nu intentionam sa crestem nicio taxa, niciun impozit, sa scadem pensiile sau salariile
• Am cerut ministerului sa vina cu propuneri de modificare in sensul simplificarii
• Au fost mai multe propuneri, unele au vizat anumite modificari care ar fi putut avea impact pe taxe, impozite
• Am spus foarte clar ca nu sustin aceste modificari si nu vreau sa fie puse in dezbatere publica
• Un secretar de stat a pus in dezbatere publica acel text si i-am cerut sa plece
• Ati reprosat ca importam uraniu. Pai daca mina era pregatita de acum 2-3 ani azi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mina care trebuie inchisa si alt zacamint care nu era pregatit pentru exploatare
• Investim fondurile necesare pentru a putea fi exploatat anul viitor si pentru a nu inchide ciclul la Cernavoda importam
• La fel si cu spitalele. Daca garzile medicilor, neplatite din 2004, noi decidem sa le platit si tot noi suntem acuzati de ce nu au fost platit
• La fel infectiile nozocomiale, puse sub pres de ani de zile
• Atunci cand acest guvern e acuzat ca nu face destul si nu vorbeste destul ar trebui sa ne uitam daca nu cumva in trecut s-a vorbit prea mult si s-a facut prea putin
• Absorbtia zero - nu o sa mai repet, cine vrea sa repete o cifra care poate il reprezinta...Daca am fi avut proiecte pregatite in anii trecuti am fi avut o absorbtie mai buna, noi am pregatit deja proiecte
• Proiecte pentru fondul Juncker: Romania a trimis 200 de proiecte, din care niciunul nu a fost aprobat. Noi avem cateva zeci de proiecte dintre care unele dau semne ca vor fi aprobate, mergem pe proiecte mai mici
• S-au folosit aici cuvinte mari, inclusiv legate de patriotism, apropo de acest Guvern tehnocrat, care e vandut strainatatii, care lucreaza impotriva Romaniei, care nu da socoteala in fata Parlamentului. Sunt prezent in fata Parlamentului sa dau socoteala, la cateva zile dupa ce mi s-a solicitat aceasta. (...)
  
• Niciodata nu am refuzat o solicitare de a veni in fata dvs sa va spun ceea ce am facut. (...) Pentru mine patriotismul nu inseamna discursuri sforaitoare si nu inseamna in primul rand declaratii.
  
• Pentru mine, om care sunt crescut la tara, patriotismul inseamna in primul rand bun simt, inseamna a nu minti, inseamna a-ti tine cuvantul si inseamna sa iti asumi ceea ce stii sa faci si nu mai mult.
  
• Nu sa faci promisiuni, ci sa fii lasat sa fii judecat dupa fapte. Pentru mine asta inseamna patriotismul si nu am nevoie de lectii legat de patriotism. Nici eu nu dau lectii altora legat de acest lucru.
  
• Pentru mine patriotismul si tara sunt lucruri mult prea profunde pentru a veni cu ele sa le spun in piata publica pentru a castiga niste voturi. Nu asta ma intereseaza. Ma intereseaza sa pot sa privesc in ochi, cu fruntea sus, orice roman pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare, impreuna cu ceilalti (sursa - Agerpres)