Numarul persoanelor din invatamantul superior si durata studiilor a crescut in ultimele decenii, un trend ascendent care ridica problema finantarii, potrivit raportului "O privire asupra educatiei 2016", publicat joi de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), citat de AFP. In fiecare an, OCDE analizeaza treizeci indicatori din domeniule ducatiei, precum durata studiilor, salariile profesorilor, marimea clasei, bugetul cheltuit pentru educatie etc. Raportul acopera cele 35 de tari membre OCDE, si mai multe tari partenere. Romania nu este membra OCDE.
Studiul a constatat ca durata studiilor se afla in crestere: in tarile dezvoltate intre 2005 si 2014, numarul perosoanelor cu varste cuprinse intre 20-24 inscrise in invatamantul superior superior a crescut de la 29% la 33%, o tendinta care se va mentine, spune raportul.
Rata de obtinere a diplomelor de absolvire s-a stabilit la de 35% in categoria de varsta 25-64 de ani si la 42% pentru segmentul 25-34 ani.
Cresterea este spectaculoasa in Portugalia, unde "doar 9% dintre tineri erau susceptibile sa obtina o diploma de licenta in 2005, fata de 33% in 2010 si 35% in 2014".
Obtinerea unei diplome universitare este rentabila in ceea ce priveste integrarea pe piata fortei de munca si in privinta salariilor.
Rata somajului este de 12,4% in randul adultilor care nu au promovat liceul, dar pana in 4,9% in randul absolventilor de studii superioare. Rata de ocupare atinge 80%, dupa un ciclu de formare de scurta durata, 82% dupa obtinerea unei licente, 87% dupa un masterat si 91% dupa absolvirea doctoratului.
Absolventi de invatamant tertiar castiga "aproape dublu" fata de absolventii de bacalaureat, in cazul in care detin un master sau un doctorat, cu aproximativ 20% mai mult in cazul in care au urmat un ciclu de formare de scurta durata si cu 48% in cazul in care detin o diploma de licenta.
De asemenea, tarile beneficiaza de cresterea nivelului de calificare, printr-o reducere a cheltuielilor cu ajutoare sociale si cresterea veniturilor fiscale, spune OCDE.
Cu diploma, dar indatorati
Sistemele de invatamant trebuie sa "ii ajute pe elevi sa dezvolte abilitatile de care au nevoie, atat pentru a le asigura insertia profesionala", dar, de asemenea, "pentru a le permite sa continue procesul de invatarea pe tot parcursul carierei", intr-o lume a muncii care se afla "intr-o evolutie constanta".
Cu toate acestea, trebuie dat urrgent un raspuns la intrebare cine anume trebuie sa finanteze aceste studii "autoritatile publice sau partile interesate".
"In climatul economic actual, multe guverne se lupta pentru a strange fonduri" pentru "a finanta cerearea in crestere de educatie", subliniaza expertii. Iar unii politicieni cred ca cei care studiaza ar trebui sa contribuie la acoperirea costului.
In cazul in care "fondurile publice continua sa finanteze o parte foarte mare a investitiilor in educatie", fondurile private "devin din ce in ce mai importante pentru anumite niveluri de educatie": in medie, 30% din cheltuielile institutiilor superioare sunt finantat de catre entitati private.
Pentru a nu descuraja persoanele "care ar fi capabile" sa isi continue educatia, "multe guverne permit diferentierea taxelor de studii", ofera burse sau granturi, potrivit raportului. "De-a lungul ultimului deceniu, tot mai multi studenti" au contractat un imprumut public sau garantat de stat pentru a termina studiile cu o diploma, dar indatorati.
Intre 2004-2005 si 2014-2015, numarul de studenti, masteranzi sau doctorazi care au contractat un credit studentesc a crescut, in 11 din cele 16 tari pentru care sunt disponibile date, inclusiv in Columbia, Brazilia si Italia.
Cu toate acestea, OCDE avertizeaza impotriva tentatiei de a recurge la reduceri bugetare in sectorul educatie: ele pot, cu siguranta, permite "o mai buna repartizare a fondurilor publice si a eficientei", dar, de asemenea, "afecteaza calitatea educatiei publice", in special atunci cand aceasta investitie "este importanta pentru intoarcerea la crestere economica".
Pentru eventualele reduceri salariale ale personalului universitar, acestea sunt "prost percepute de catre public si pot fi chiar contraproductive, deoarece descurajeaza persoanele calificate sa devina profesori sau sa ramana in acest domeniu".
Cheltuielile inregistrate in tarile OCDE pentru finantarea institutiilor, de la invatamantul primar la cel superior, reprezinta, in medie, 5,2% din PIB, o cifra care include atat cheltuielile publice si private.
