Presedintele Francois Hollande face o vizita de stat in Romania - prima a unui presedinte francez dupa cea a lui Jacques Chirac din 1997. Hollande va discuta cu Klaus Iohannis si Dacian Ciolos despre viitorul Europei dupa Brexit, despre o eventuala armonizare a pozitiilor Romaniei si Frantei in dezbaterile fierbinti din UE, dar si despre investitii. Potrivit RFI, Hollande e însoţit de un grup de circa 30 de oameni de afaceri, "un numar foarte mare pentru o deplasare în Europa".

Hollande, primit la Cotroceni de IohannisFoto: Presidency.ro
  • LiveText, cele mai importante momente ale vizitei:

14.59: Hollande e asteptat la Ghimbav, la inaugurarea investitiei Airbus. Corespondentul HotNews.ro Vlad Barza transmite ca e vorba de o investitie de 52 milioane de euro

13.37: Iohannis si Hollande sustin discursuri la un forum economic la Magurele

13.00: Cei doi presedinti sunt la Magurele, unde discuta cu cercetatorii

12.30: Bilantul declaratiei comune tinute de Hollande si Iohannis: relansare-surpriza a dosarului aderarii Romaniei la Schengen, acord asupra initiativei franco-germane in domeniul apararii

12.00: Klaus Iohannis: Romania este de acord si sprijina initiativa franco-germana in domeniul apararii. Nu dorim o initiativa care inlocuieste formatul NATO, ci o initiativa care lucreaza in completarea lui.

11.55: Klaus Iohannis despre Schengen: Romania actioneaza de mult timp de facto ca un membru al spatiului Schengen. Ne simtim sprijiniti de Franta (in vederea aderarii - n.red.)

11.30: Declaratii Francois Hollande:

  • E prima vizita de stat in 1997 incoace, de la Jacques Chirac. Ma bucur pentru aceasta vizita
  • S-a definit un parteneriat strategic acum citiva ani; aceasta vizita trebuie sa il amplifice, sa il aprofundeze. Iata ce am ilustrat prin mai multe proiecte. Impreuna ne vom deplasa la instalatia laserului de mare putere, unde cercetatori romani si francezi vor colabora
  • Compania franceza Thales participa la constructia de la Magurele
  • Uzina Airbus de la Ghimbav arata ca Franta si Romania au dorinta de a colabora in domeniul Apararii; ministrii nostri ai Apararii se vor intalni in mod regulat
  • Obiectivul nostru e sa avem o industrie europeana a apararii
  • Trebuie sa facem in asa fel incat sa colaboram pentru aeroporturi, amenajarea urbana, raspunsuri asteptare de partenerii nostri romani
  • Aceasta vizita vrea sa puna in lumina si cooperarea universitara de nivel inalt. Franta e prima destinatie pentru studentii romani in cadrul programului Erasmus
  • Impartasim francofonia; cultura franceza a fost imbogatita de multi romani.
  • Am decis ca odata cu ocazia centenarului Unirii, sa avem un program cultural incrucisat in 2018-2019
  • Peste trei zile, Preşedintele Iohannis şi cu mine vom fi la Bratislava. Avem aceleaşi priorităţi. Prima este aceea de a-i proteja pe europeni, să le asigurăm securitatea, să controlam frontierele externe. Fiecare ţară trebuie să facă un efort, ţările membre ale Spaţiului Schengen, dar şi celelalte care nu sunt membre încă, dar care aspiră. România s-a dotat prin Programul PNR pentru controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi şi s-a dotat cu o astfel de structură importantă pentru securitatea noastră. Pentru noi este un punct esenţial în lupta împotriva terorismului, de aceea discuţiile trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române o contribuţie în Spaţiul Schengen prin eficacitatea lor.
  • Trebuie sa se dea planului Junker mai mult sens, la fel si investitiilor.
  • Am abordat chestiunea lucrătorilor detaşaţi.  Nu putem accepta fraudele, abuzurile care se pun în calea liberei circulaţii. Este în interesul tuturor să-i pedepsim pe cei care abuzează de această situaţie, care folosesc aceşti lucrători detaşaţi în detrimentul principiului şi care dau apă la moară partidelor şi poziţiilor extremiste. Trebuie să facem în aşa fel încât Directiva cu privire la lucrătorii detaşaţi să fie revizuită, modificată, cum se face de altfel acum pentru a respecta principiile care ne unesc.
  • Împreună cu Preşedintele Iohannis am abordat şi chestiunea romilor, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa. Această chestiune din 2012 încoace a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să putem asigura întoarcerea unor populaţii şi sprijinul luptei împotriva sărăciei în România, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Este o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate şi trebuie să evităm ca aceste subiecte să nu fie folosite în slujba xenofobiei.
  • Ucraina: Trebuie sa ne asiguram ca acordurile de la Minsk sunt respectate.
  • Ceea ce se intampla la ora actuala in Siria este un atac la drepturile omului si trebuie sa vedem ce solutie politica stabila putem sa gasim.
  • Exista riscuri pentru securitatea Europei si trebuie sa abordam acest subiect la Bratislava.
  • Sunt foarte fericit ca ma aflu aici in Romania.
  • Romania nu este o tara ca oricare alta, avem radacini comune, impartasim multe, avem multe legaturi.
  • Aici in Romania am impresia ca ma aflu acasa si va multumesc pentru acest lucru.
  • Europa nu mai functioneaza pe blocuri, este o istorie trecuta. Europa s-a unit. Europa nu s-a unit pentru ca fiecare sa gasesca in bugetul European particica care ii convine. Europa s-a consultat cu situatii foarte dificile in chestiunea refugiatilor.
  • La Bratislava trebuie sa gasim solutia pentru a asigura securitatea si protectia frontierelor. Trebuie sa ne asiguram ca apararea europeana nu este doar un principiu evocat, ci trebuie sa se realizeze in etape.
  • Prima intrebare este de ce ne aflam impreuna, toti 27? Pentru a ne asigura ca Europa are ambitii de prosperitate, crestere, asta este miza planului Junker. Europa trebuie sa fie o speranta, daca nu mai este speranta, nu mai este Europa. Ea a fost o speranta multa vreme pentru toti cei care fac parte din ea.
  • Trebuie sa reinnoim aceasta speranta prin tinerii Europei. Este prioritatea pe care o voi sublinia la Bratislava. Nu voi fi singur, am trasat aceste linii cu doamna cancelar Merkel, cu domnul Renzi, am discutat aceste lucruri cu domnul presedinte Iohannis.
  • Trebuie sa aratam ca UE a primit un nou impuls.
  • Ce trebuie sa facem pentru apararea Europei? Putem sa respingem accesul unor ambarcatiuni care se indreapta catre Europa? In primul rand trebuie sa investim mai mult. Eforturile principalelor tari din Europa nu sunt suficiente. Trebuie sa se implice mult mai mult in apararea Europei. Un al doilea efort pe care trebuie sa il facem este proiectarea fortelor. Ce trebuie sa facem intr-o situatie de urgenta?
  • Intrebare: Cum va veti asigura ca armata europeana nu va dubla, nu va concura armata NATO?
  • Tarile europene fac parte, majoritatea, din NATO. Trebuie sa ramanem si sa participam la actiuni. In cazul acestei aliante, si Europa trebuie sa se organizeze. Trebuie sa aiba capacitatile si mijloacele de aparare. In cazul in care intr-o zi suntem amenintati, trebuie sa fim autonomi.
  • Chiar daca tarile europene sunt membre NATO, UE nu poate depinde de o putere externa in materie de aparare.
  • Franta e foarte atasata de NATO, dar si de autonomia sa strategica.

11.20: Declaratii Klaus Iohannis (vezi aici declaratia completa):

  • Vizita de stat de azi e o puternica reconfirmare a importantei pe care o acordam relatiei de parteneriat strategic. Avem un parteneriat strategic aprofundat si lucram la aceasta relatie foarte speciala.
  • Relatia cu Franta e o relatie de prim rang pentru Romania
  • Ma bucur ca vizita are loc in anul in care aniversam 25 de ani de la semnarea Tratatului de intelegere bilaterla
  • Vizita de azi confirma o relatie privilegiata, foarte solida. Functionarea e bazata pe incredere si orientata spre rezultate tangibile
  • Am examinat azi primele rezultate ale foii de parcurs actualizate a Parteneriatului Strategic. Am fost de acord sa intensificam dialogul
  • E cazul sa ridicam formatul colaborarii politice la nivelul ministrilor de Externe si ai Apararii
  • Ne pregătim să participăm, atât Președintele Hollande cât și eu, la finele acestei săptămâni, la un summit la Bratislava, summit în cadrul căruia vom discuta despre viitorul Uniunii Europene, un summit în format de Consiliu European. România va participa acolo substanțial şi activ la procesul de reflecție demarat la nivel Uniunii Europene pentru găsirea de soluții constructive și pragmatice, care să recâștige încrederea cetățenilor europeni. Provocările actuale pot fi depășite doar printr-o acțiune comună, solidară, inclusivă a celor 27 de ţări membre. Rezultatul dezbaterii care începe la Bratislava trebuie să fie o Uniune mai coezivă, mai pragmatică, orientată spre rezultate concrete, mai flexibilă în proceduri, mai aproape de cetăţeni.
  • Trebuie să evităm fragmentarea, de aceea e important să ne concentrăm pe acţiuni şi obiective care ne unesc, nu pe cele care ne divizează. Este nevoie, de asemenea, de îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor europene, conform competenţelor lor, de creşterea transparenţei şi legitimităţii lor. Trebuie să comunicăm mai mult, mai bine şi mai inteligent despre Uniunea Europeană.
  • Cred, de asemenea, că priorităţile noastre strategice, şi aici am fost exact pe aceeași lungime de undă cu domnul Preşedinte Hollande, trebuie să fie securitatea internă şi externă a Uniunii Europene, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, mai ales la nivelul tinerilor, dar şi bugetul Uniunii şi piaţa internă.
  • În contextul Uniunii Europene, domnul Preşedinte Hollande şi cu mine am avut discuţii şi pe dosare sensibile. Am abordat împreună, şi, subliniez, foarte constructiv, tematica aderării României la Spaţiul Schengen.  De asemenea am discutat foarte constructiv şi credem că putem să găsim împreună soluţii pentru Directiva detaşării lucrătorilor.
  • Intrebari:
  • (Despre spatiul Schengen): In chestiunea Schengen, Romania este sprijinita de Franta. Am discutat cu presedintele Hollande si cred ca acest demers se inscrie intr-un demers sustenabil.
  • Ce asteapta europeanul de rand de la UE? Cred ca asteapta prosperitate si securitate.
  • Daca vorbim despre securitatea externa, este clar ca o buna parte se refera la securitatea granitelor externe ale UE.
  • Romania nu este membra Schengen si trebuie sa ne ocupam singuri de granitele noastre. In cazul crizei migratiei, Romania s-a comportat foarte bine si actioneaza de mult timp de facto ca un membru al spatiului Schengen, care se ocupa de securitatea granitelor.
  • Evident ca din motive practice, acest lucru nu se poate realiza, probabil, dintr-o data.
  • Beneficiul de securitate ar fi insemnat.
  • Ne simtim sprijiniti de Franta.
  • Romania este de acord si sprijina initiativa franco-germana in domeniul apararii. Romania doreste sa participe. Nu dorim o initiativa care inlocuieste formatul NATO, ci o initiativa care lucreaza in completarea lui.
  • Intrebare: Cum va veti asigura ca armata europeana nu va dubla, nu va concura armata NATO?
  • Apararea europeana este foarte importanta. Ceea ce se doreste nu este o concurenta sau o inlocuire, ci o sinergie, care va fi in beneficiul ambelor parti.

11.04: Intalnirea celor doua delegatii s-a incheiat, urmeaza declaratiile de presa comune ale celor doi presedinti.

10.15: Delegatia romana si cea franceza, fata in fata la Cotroceni, alaturi de cei doi presedinti.

9.32: Hollande si Iohannis au facut fotografia oficiala, incep discutiile doar in doi, fara delegatii

9.16: Francois Hollande a ajuns la Palatul Cotroceni, unde este primit de Klaus Iohannis. Garda de onoare a intonat imnul Frantei si imnul Romaniei. Cei doi sefi de stat vor face declaratii de presa la ora 10:30.

Hollande a semnat in cartea de onoare de la Mormantul Soldatului Necunoscut

Hollande a semnat in cartea de onoare de la Mormantul Soldatului Necunoscut

Foto: Elysee.fr

9.14: Imagini de la ceremonia din Parcul Carol

9.05: Mic incident in coloana oficiala: un agent pe motocicleta a alunecat pe soseaua umeda, dar s-a ridicat imediat, fara rani

8.55: Delegatia presedintelui Hollande a ajuns cu o mica intarziere la Parcul Carol. Aici, intr-o ceremonie privata, fara presa, Hollande va depune o coroana de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut. De notat ca aproape de intrarea in parc un politist pe motocicleta a alunecat pe soseaua uda si a cazut usor. Imaginile difuzate de Digi 24 au aratat insa ca politistul s-a ridicat imediat, fara a fi ranit.

Context:

Vizita lui Hollande in Romania a fost prefatata de vizitele facute la Paris in 2015 de Klaus Iohannis si in 2016 de premierul Dacian Ciolos. Hollande, aflat intr-o situatie politica fragila pe plan intern, cu o scadere accentuata de popularitate inainte de alegerile prezidentiale de anul viitor, incearca sa articuleze o viziune pentru reformarea Europei dupa votul britanicilor pentru Brexit.

La fel ca si cancelarul german Angela Merkel, presedintele Hollande este intr-o puternica ofensiva diplomatica inaintea Consiliului European informal de la Bratislava din 16 septembrie, la care se va discuta viitorul UE. De altfel, Hollande o va primi pe Merkel la Palatul Elysee peste doua zile.

Programul vizitei:

Francois Hollande isi incepe ziua cu o depunere de coroane la Monumentul Eroilor din Parcul Carol.

Presedintele francez va fi primit marti dimineata la ora 9.00 la Palatul Cotroceni de presedintele Klaus Iohannis. Cei doi vor avea convorbiri tete-a-tete timp de jumatate de ora (9.15 - 9.45), urmate de convorbiri oficiale ale celor doua delegatii timp de 45 de minute si de o declaratie de presa comuna, incepand cu ora 10.30.

Cei doi presedinti vor merge la locul in care se construieste cel mai puternic laser din lume: Centrul de Cercetare ELI-NP din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" de la Magurele. Aici vor vizita Camera de Control Laser (ora 11.25) si vor participa la deschiderea evenimentului economic "Parteneriatele franco-romane de viitor" (ora 12.00).

Francois Hollande va vizita, alaturi de premierul Dacian Ciolos, fabrica de elicoptere Airbus Romania. Liderul de la Palatul Elysee are programat si un pranz oficial alaturi de premierul roman. Ulterior, presedintele francez va oferi o receptie pentru comunitatea franceza la Ambasada, iar la sfarsitul zilei Klaus Iohannis va oferi un dineu de stat pentru omologul sau francez.

Citeste si: