Curtea de Apel Bucuresti, care in primavara l-a condamnat pe Ion Ficior la 20 de ani cu executare, noteaza in motivarea deciziei ca regimul aplicat de acesta la Periprava a fost unul prin care si-a propus lichidarea fizica si psihica a detinutilor, pedeapsa care s-ar fi cuvenit fiind cea pe viata, transmite Mediafax.
In luna martie, un complet de judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti a hotarat condamnarea la 20 de ani de inchisoare a fostului comandant de la Periprava, acuzat de crime impotriva umanitatii dupa ce sub coamanda sa ar fi murit peste 100 de detinuti politic, decizia nefiind definitiva.
Magistratii au motivat acum hotararea, notand, printre altele, ca sunt probe care arata ca regimul impus de Ion Ficior a dus la lichidarea fizica si psihica a acelor oameni.
"A rezultat ca regimul de detentie elaborat si aplicat de catre inculpat, in perioada in care a detinut functii de conducere in cadrul Coloniei de munca Periprava, a fost unul de natura sa conduca la lichidarea fizica si psihica a detinutilor", se arata in motivare.
Curtea de Apel Bucuresti retine ca bolile care au dus la decesul detinutilor au fost cauzate de mizerie si lipsa de hrana, ca rezultat al regimului aplicat de Ion Ficior.
"La o examinare sumara a listei detinutilor decedati, cu referire la varsta si cauza decesului, Curtea constata, fara a fi necesare cunostinte de specialitate ca acesti detinuti nu au avut nicio sansa la viata si ca, in mod indiscutabil, acestia nu au beneficiat de niciun fel de ingrijiri medicale", sustine instanta.
Ion Ficior s-ar face vinovat si de bataile aplicate detinutilor, pe motiv ca acestea erau aplicate "fie la ordinul, fie cu acordul" sau, fiind "prezent la locul unde se administrau aceste batai."
"Chiar daca inculpatul nu era comandant al coloniei, in anii 1958-1959, el era cel care se implica in pedepsirea detinutilor, el era cel care era cunoscut de detinuti ca fiind sef in colonie, comportandu-se ca atare si avand puteri de facto in acest sens", se arata in document.
Curtea de Apel Bucuresti sustine ca din probele administrate de parchet reiese ca detinutii care se imbolnaveau erau lasati sa moara, iar cei declarati inapti "in loc sa fie tratati erau lasati sa moara de foame."
Explicatiile lui Ion Ficior, potrivit carora "detinutii nu au venit pentru a trai ci pentru a murit, pentru a permite regimului comunist sa se dezvolte", sunt catalogate de instanta ca fiind "unele cu iz de ironie, neechivoce si in acord cu actiunle sale."
Completul de judecata noteaza ca la alegerea pedepsei s-a avut in vedere si "trecerea unui interval nerezonabil de timp in care institutiile statului au ales sa traga la raspundere vinovatii si faca dreptate putinelor victime ale sistemului care inca supravietuiesc."
Judecatorii noteaza ca pedeapsa care "s-ar fi cuvenit fata de gravitatea deosebita si urmarile infractiunii" ar fi fost detentiunea pe viata.
0
4
