Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marquerite, cea care va deveni Regina Ana a Romaniei, s-a nascut pe 18 septembrie 1923, la Paris, fiica printului Rene de Bourbon-Parma si printesei Margaret a Danemarcei, nepoata regelui Christian al IX-lea. Intr-un interviu pentru TVR, in 2008, Regina Ana spunea despre sine: "Sunt o femeie normala, care a avut bucuria, fericirea de a se casatori cu un om extraordinar, regele Mihai de Romania." In tinerete a fost nevoita sa isi insoteasta familia exilata in Spania, Portugalia, apoi in Statele Unite, si a fost voluntar in armata franceza la varsta de 20 de ani in al doilea razboi mondial.

Regina Ana si Regele MihaiFoto: casa-regala.blogspot.ro

Recomandare de lectura:

In 1939, la varsta de 16 ani, si-a insotit familia, care fugea din calea nazistilor, in Spania, Portugalia, apoi in Statele Unite. La New York a urmat cursurile scolii de arta Parson's School of Design in perioada 1940-1943 si a lucrat in acelasi timp ca vanzatoare intr-un magazin, unde vindea panglici, asa cum a povestit in interviu acordat Eugeniei Voda. "Eram vanzatoare de panglici si flori artificiale. Nu era /.../ pentru mine, dar ceea ce era amuzant era aranjarea vitrinelor. E ciudat cat de multe persoane cumpara panglici, flori artificiale pentru costumele lor. O astfel de munca te invata ceva si anume ca exista persoane care pot fi foarte politicoase cu tine si altele care te trateaza ca si cum nu ai exista. Eu sunt intotdeauna foarte atenta sa spun multumesc, sa spun buna ziua vanzatorilor", povestea Regina.

Ulterior, in 1943, s-a inrolat ca voluntar in Fortele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania unde a fost sofer pe ambulanta si infirmiera, pentru acestea primind "Crucea de Razboi" a Frantei. A stat timp de doi ani si jumatate ca voluntar, iar la inceput a condus si o ambulanta.

Cum s-a intalnit cu Regele Mihai

Ana si Mihai s-au intalnit in noiembrie 1947, cu prilejul nuntii principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Cum a povestit Regina Ana acest moment:

"Varul meu, Jean de Luxemburg, dadea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Am mers acolo, mai ales ca nu fusesem la nunta reginei Elisabeta. Mama si fratii mei erau deja acolo, la hotelul Claridge's. Cand am ajuns, am urcat la apartamentul unde stiam ca e mama. Intrand, am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei si pe mama. Iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat, ca sa merg la verisoarele mele, care erau la alt etaj. (￯) Dupa asta am mers la cinema impreuna, pentru ca regele nu stia cum se sta la coada la un cinematograf, cum se plateste... Da! Atunci fratele meu Michel si cu mine l-am invatat cum se traieste simplu, nu intr-un palat. Asa a aflat cum se sta la coada, cum se plateste la un magazin, cum se cumpara bilete la cinema. Era amuzant. Nu stia nici cum se plateste taxiul," a spus aceasta in interviul TVR.

S-au logodit la o saptamana dupa, insa Guvernul Groza nu si-a dat agrementul la casatorie si l-a fortat pe regele Mihai I sa abdice la 30 decembrie 1947. In martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra ca abdicarea sa este nula, fiind smulsa prin amenintare cu forta si santaj. Ca urmare a acestei declaratii, guvernul comunist le-a retras atat acestuia, cat si membrilor Familiei Regale, cetatenia romana.

S-au casatorit in iunie 1948, la Atena, in exil.

Fiind de religie catolica, Principesa ana avea nevoie de o dispensa papala pentru a se casatori cu regele Romaniei, care era crestin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensa era considerata normala numai daca sotul/sotia non-romano-catolic ar fi ingaduit ca eventualii copii rezultati din casatorie sa fie botezati si crescuti in religia romano-catolica. Regele Mihai a refuzat sa faca o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constitutional al monarhiei romanesti. Pentru a rezolva aceasta problema, insasi regina-mama Elena insotita de mama miresei, principesa Margareta, au hotarat sa prezinte cazul in fata Sfantului Scaun, respectiv mergand in audienta la papa Pius al XII-lea. In ciuda argumentelor reginei Elena si a faptului ca principesa Margaret a izbucnit de nervi trantind cu pumnul in masa, papa nu a fost de acord cu dispensa invocand cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a casatorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectand promisiunea de a-si boteza copii in religia catolica, ci in cea orthodoxa.

La cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaratie prin care obiecta impotriva oricarei casatorii fara acordul papei sau a familiei miresei, interzicandu-le parintilor miresei sa participela ceremonie. In aceste circumstante familia miresei a fost reprezentata de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.

La ceremonie au fost prezenti, printre altii, regina-mama Elena a Romaniei, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesa a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alaturi de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, si rude din partea familiilor de Hanovra si Hesse. Tatal regelui Mihai, Carol, si surorile acestuia, Maria, fosta regina-mama a Iugoslaviei, Elisabeta, fosta regina a Greciei, si Ileana, arhiducesa de Habsburg-Toscana au fost instiintati de eveniment insa nu si invitati.

Recomandare de lectura:

La inceput, au trait in Italia si in Marea Britanie, apoi s-au mutat in Elvetia. (sursa: Wikipedia)

Imagini cu Regina Ana (sursa: Casa Regala):