O echipa coordonata de dr. Viorica Crisan, de la Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua saptamana aceasta sapaturile arheologice la cetatea dacica din Valea Zanelor-Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumina a unui templu descoperit in urma cu aproape trei ani, scrie Agerpres.

Dr. Viorica Crisan a declarat ca zidurile cetatii au iesit la iveala intamplator in anul 1995, in urma unei furtuni puternice care a smuls arborii si a culcat padurea la pamant, iar sapaturile au inceput trei ani mai tarziu.

'Am spus mereu ca dacii de aici ne-au chemat, pentru ca nu pot spune altfel. In anul in care a cazut padurea, printre radacinile arborilor doborati de furtuna au iesit la iveala vase, ziduri, parti de obiecte (...) In campania aceasta va trebui sa scapam de un maldar mare de pamant, pentru ca in cercetarile din anii trecuti, respectiv 2013-2015, in zona in care am inceput sapaturile, in zona bastionului, au iesit urmele unui templu dac. Am dezvelit doar o parte, pe trei siruri de stalpi care au fost montati in stanca (...) Deocamdata avem sapte stalpi, dar eu cred ca merg spre 15, poate 17 stalpi, deci trebuie sa decopertam o zona destul de mare care este acoperita cu pamantul aruncat din zona in care am descoperit templul', a precizat dr. Viorica Crisan.

Potrivit acesteia, templul se aseamana cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia si este o raritate pentru cetatile din afara Muntilor Orastiei. Este posibil sa fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, in interiorul acestuia fiind gasite foarte multe oase de animale si vase, in special cesti de opait, dar si margele si alte piese de podoaba, fabricate din chihlimbar si sticla, fibule, pandantive, catarame, varfuri de sageti, pinteni, etc.

Cetatea a fost ridicata in urma cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetati dacice din afara Muntilor Orastiei, fiind inconjurata de patru terase fortificate cu ziduri de piatra inalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

'Sunt patru terase si platoul, deci cinci randuri de fortificatii (...) A existat o gandire destul de unitara a arhitectilor si constructorilor daci pentru alegerea locurilor acestor cetati, au ales munti care din doua sau trei parti sa fie greu accesibili, au ales zone in care sa existe piscuri inalte care sa ii apere de intemperii, dar si de vizitatori nedoriti si care sa le asigure o vizibilitate foarte buna asupra unei zone vaste. Cetatea de la Covasna indeplineste toate conditiile, pe o portiune de doua treimi este extrem de abrupta si greu accesibila, de aici se vede toata depresiunea Targu Secuiesc, toata valea Raului Negru, cu vizibilitate buna spre celelalte cetati din zona, spre Tusnad si spre depresiunea Brasovului', a mai spus Viorica Crisan.

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsa o importanta comoara, dar specialistii nu pot confirma acest lucru.

'Da, se spune ca in interiorul cetatii ar fi o pivnita in care se gaseste un tezaur foarte mare (...) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred ca cea mai mare comoara sunt informatiile pe care, pana la urma, cetatea ni le da, legate de modul de lucru la vremea respectiva. Cetatea a presupus un efort urias ca sa fie ridicata (...), putem vorbi de un intreg munte taiat si fortificat. (...) Nu stim daca a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea sa fie asa, dar nu avem nicio dovada. Stim ca Decebal s-a indreptat catre o cetate din Est, dar este greu de spus daca a fost cetatea de la Covasna sau nu, si nici numele cetatii deocamdata nu il stim', a mai spus aceasta.

Primele campanii de sapaturi arheologice la cetatea din Covasna au fost facute cu ajutorul armatei, pana in anul 2003, cand echipa a fost formata din tineri din zona, pasionati de istorie.

'In 1996 am urcat pentru prima data la cetate sa vad care este situatia, iar sapaturile le-am inceput in 1998 (...) Au fost niste vremuri foarte grele, in perioada de inceput am lucrat cu soldati. Multi localnici ne-au ajutat insa foarte mult cu hrana, cu cazare, cu ce au mai putut (...) De cativa ani lucram cu tineri peste 16 ani. Sunt printre ei cativa care au venit cu mine zece sau mai multi ani, au terminat liceul, au terminat facultatea si continua sa vina, isi iau concediu si vin si lucreaza la cetate', spunea Viorica Crisan.

Luna viitoare vor fi organizate doua evenimente pentru public la cetatea dacica de la Covasna, respectiv Zilele cetatii si Ziua portilor deschise pe santierul arheologic. Viorica Crisan e de parere ca cetatea ar putea atrage un numar mai mare de turisti in zona, daca autoritatile locale s-ar implica mai mult in protejarea si promovarea ei.