Curtea Constitutionala urmeaza sa discute, miercuri, sesizarea Guvernului privind legea pensiilor speciale, anunta Agerpres. Sesizarea Executivului se refera la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind modificarea si completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali. Pe 27 iunie, premierul Dacian Ciolos a anuntat ca Guvernul a contestat din nou la CCR legea privind pensiile speciale.
"Din lege nu reiese clar cum ar urma sa fie finantate aceste pensii sau indemnizatii speciale. Ele, asa cum e prevazuta legea acum, ar continua sa impacteze bugetul de stat pentru ca si bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Si, pe de alta parte, nu se respecta principiul contributivitatii, legea aceasta ar urma sa se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR sa clarifice daca aceste elemente, care in continuare sunt mentinute in lege, sunt constitutionale", explica atunci Dacian Ciolos.
Totodata, premierul a precizat ca impactul bugetar al aplicarii legii in forma actuala adoptata de Parlament este in jur de 400 de milioane de lei pe an.
Premierul Ciolos a reamintit ca Executivul a contestat prima data aceasta lege cand Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale si a precizat ca obiectiile ridicate si acceptate atunci de CCR 'nu au fost integrate' de Legislativ: "Problema acestor pensii speciale este, in primul rand, faptul ca ele nu respecta principiul contributivitatii. Adica pensii speciale inseamna ca dai ca si pensie mai mult decat categoria respectiva a contribuit la bugetul de pensii. Deci, cineva trebuie sa suporte acest surplus. A fost si motivul pentru care noi am contestat la CCR - unul dintre motive - atunci cand Parlamentul luase aceasta decizie. Au fost facute anumite modificari, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR si acceptate de CCR."
In opinia primului ministru, ideea de pensii speciale risca sa afecteze insasi consolidarea sistemului de pensii. 'Ideea de pensii speciale, daca avem multe astfel de categorii care acumuleaza pensii speciale, (...) risca sa afecteze insasi consolidarea ideii si a sistemului de pensii din Romania', a adaugat seful Guvernului.
In sesizarea depusa la CCR, Guvernul arata ca prevederile actului normativ instituie un regim legal de exceptie, in favoarea unei categorii restranse de cetateni, dar si ca urmeaza sa se aplice si celor care au avut calitatea de primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte de consiliul judetean anterior intrarii in vigoare a acestei legi, fara vreo limita in timp. Guvernul atrage atentia ca, dincolo de aspectul in sine al retroactivitatii aplicarii legii, perioada temporala extinsa este fara precedent in legislatia din Romania.
Un alt aspect invocat se refera la faptul ca ocuparea respectivei functii de demnitate publica, indiferent de perioada, pare sa indreptateasca persoana respectiva sa beneficieze de un avantaj financiar calculat cel putin pentru un mandat intreg de 4 ani, care tinde a fi disociat de dreptul constitutional la pensie de care beneficiaza fiecare cetatean care cotizeaza la sistemul public de pensii.
De asemenea, se reclama ca se creeaza o dubla discriminare intre persoanele din aceeasi categorie, respectiv a celor care detin sau au detinut o functie de demnitate publica, dar si ca nu exista o analiza prealabila a numarului de beneficiari si un impact bugetar, nefiind stabilite sursele bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare.
Guvernul mai sustine ca dispozitiile legii sunt viciate prin formularea vaga, neclara si caracterul confuz si imprecis si, prin urmare, impredictibil al acestora.
Pe 26 decembrie 2015, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de Consilii Judetene - Legea de modificare si completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Sesizarea avea in vedere incalcarea mai multor articole din Constitutie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiti alesi locali, acordarea retroactiva a drepturilor speciale si neasigurarea finantarii pentru indemnizatiile nou create.
In ianuarie, CCR a admis sesizarea Guvernului si a decis ca sunt neconstitutionale dispozitiile privind pensiile speciale pentru alesii locali. Decizia a fost luata cu unanimitate de voturi. Judecatorii au constatat ca legea nu este clara, ca exista inegalitate intre alesi si ca nu se precizeaza sursa de finantare.
1
1
