Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la dispozitiile Legii pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru modificarea art.6 alin (2) din Legea 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, adoptata de Parlament in 22 iunie 2016. Guvernul contesta o modificare potrivit careia Ministerul Sanatatii, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sa poata acorda personalului medical si de specialitate stimulente financiare lunare in limita a doua salarii minime brute pe tara.

De asemenea, mai e o prevedere potrivit careia autoritatile administratiei publice locale sa poata acorda personalului medical si de specialitate din spitalele publice din reteaua sanitara proprie stimulente financiare lunare, in limita a doua salarii minime brute pe tara.

Referitor la aceste prevederi, Executivul considera ca incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementata prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi.

Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevazute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pe de alta parte, adoptarea acestor masuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017.

Totodata, in modificarile adoptate de Parlament, nu se indica sursa de finantare si, potrivit art.138 alin (5) din Constitutia Romaniei, republicata, nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. In acelasi sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune ca "in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/masuri/politici a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fisa financiara". Fisa trebuie sa contina impactul asupra bugetului general consolidat, tinand cont de:

Schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii patru ani;

Estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor;

Masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenta deficitul bugetar.

Astfel, exista riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei masuri sa nu poata fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptata de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar si, posibil, depasirea tintei de deficit (2,95% din PIB, dupa metodologia ESA), cu consecinta incalcarii Tratatului de la Maastricht.