Curtea Constitutionala a decis in unanimitate ca alesii locali care sunt condamnati la inchisoare cu suspendare isi pierd mandatul.
CCR a luat aceasta hotarare la sesizarea presedintele Klaus Iohannis, facuta dupa ce Parlamentul votase o prevedere ce ii mentinea in functie pe edilii condamnati cu suspendare.
Pe 15 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, legeacare modifica legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, motivand ca, in forma transmisa spre promulgare, legea "ar putea afecta lupta impotriva coruptiei, precum si eficienta cadrului legislativ in materie de integritate".
Senatul a decis insa sa respinga cererea de reexaminarea presedintelui Klaus Iohannis privind Statutul alesilor locali cu 82 de voturi "pentru", 2 abtineri si 27 de voturi "impotriva", mentinand astfel varianta initiala.
Presedintele nu a promulgat legea, ci a contestat-o la Curtea Constitutionala, ultima modalitate de atac pe care presedintele o are.
"In opinia noastra, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penala si cu privire la care instanta a considerat ca prezinta un pericol social sa continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natura sa asigure exercitarea functiilor si demnitatilor publice in coordonatele statului de drept. Astfel, incetarea mandatului de ales local este dictata, pe de o parte, de ratiuni ce tin de imposibilitatea obiectiva a exercitarii functiei pe perioada executarii unei pedepse private de libertate, iar pe de alta parte de nevoia de a asigura protectia prestigiului functiei exercitate, care nu poate fi rezumata doar la indeplinirea indatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune si pastrarea unei conduite sociale, morale care sa mentina increderea acordata de electorat", a mentionat presedinteleintr-un comunicat de presa emis de Administratia Prezidentiala.
In septembrie 2015, la trei luni de la depunerea proiectului de lege,Comisia juridica, de disciplina si imunitati impreuna cu cea pentru administratie publica decid cu unanimitate de voturisa supuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea propunerii.
In aceeasi zi, initiativa este respinsa de deputati in plen, pe motiv ca nu a fost intrunit numarul necesar de voturi pentru a trece si este trimisa catre Senat. Pentru initiativa legislativa au votat in octombrie 158 de deputati, alti 16 s-au abtinut, iar 75 au votat impotriva.
Cu patru zile inainte de Craciun, senatorii au votat intr-un numar covarsitor pentru adoptarea proiectului de lege (85 pentru, 4 impotriva si 5 abtineri).
0
45
