Romania a devenit tinta in razboiul dezinformarii declansat de Rusia iar scopul este neutralizarea tarii, "adica sa o impiedice sa intervina in zone unde Rusia are interese directe, precum Moldova sau Ucraina", explica intr-un interviu pentru Hotnews.ro Janusz Bugajski, analist la Center for European Policy Analysis din Washington. Potrivit acestuia, Romania trebuie sa devina un asa numit actor A2/AD (aria denial) in zona Marii Negre, adica sa contribuie alaturi de alte tari ca Bulgaria si Turcia la crearea unor zone de interdictie care sa previna intrarea Rusiei in spatiul lor, fie ca vorbim de spatiu economic sau teritoriu strategic.

• Vezi in text si extrase dintr-un raport CEPA despre tacticile utilizate de Rusia in razboiul dezinformarii purtat pe teritoriul Romaniei

Dan Tapalaga: Janusz Bugajski, de la Center for European Policy Analysis (CEPA). Presedintele Klaus Iohannis a pus sub semnul intrebarii oportunitatea criticilor lansate impotriva Poloniei, cu cateva luni inainte de important summit NATO de la Varsovia. De credeti ca a facut asta?

Janusz Bugajski: Cred ca a incercat sa transmita un semnal ca, in ciuda problemelor noului guvern in ce priveste schimbarile la Curtea Constitutionala, legislatia media etc, Polonia este un aliat puternic. Este un bun aliat in NATO, un bun partener pentru Romania. Este una din tarile care chiar cheltuiesc peste 2% din PIB pentru aparare. Este atasata de valorile UE, a fost pana la urma prima tara care s-a despartit de comunism, daca privim in timp. Apoi, cred ca a incercat de trimita un semnal ca, in ciuda acestor probleme, Polonia este o democratie robusta iar publicul polonez nu va tolera nici un fel de "putinizare" sau autoritarism in Polonia. Cred ca a fost un mesaj bun si puternic al unui prieten foarte bun al Poloniei.

DT: Romania are nevoie de Polonia ca aliat in regiune.

JB: Si viceversa. Ambele tari au nevoie una de cealalta.

DT: Corect. Iar cateva saptamani vom avea un foarte important, un summit istoric al NATO la Varsovia. Romania va pleda pentru o flota NATO in Marea Neagra, dar am auzit alti analisti aratandu-se foarte sceptici ca o astfel de decizie va fi luata. Care este opinia dvs?

JB: Da, depinde ce se intelege printr-o flota NATO. Amintiti-va ca exista limitari serioase asupra tonajului, numarului de nave si a timpului cat pot sta in Marea Neagra ca rezultat al Conventiei de la Montreaux. Iar Turcia, care controleaza stramtoarea Bosfor, intrarea in Marea Neagra, nu va schimba Conventia de la Montreaux. Deci va trebui sa ne gandim la moduri creative pentru a creste prezenta NATO, pentru a eficientiza NATO in regiune. Si sunt cateva lucruri care se pot face. Cred ca acest lucru va fi discutat la summit: o permanenta rotatie a navelor din diferite tari NATO, in special din Statele Unite si Marea Britanie, in Marea Neagra, in Constanta, in porturile bulgaresti. Doi, as spune ca o alta solutie este intarirea fortelor navale din Romania si Bulgaria, dar acest lucru este costisitor. Si, de asemenea, construirea altor forme de aparare care ar putea proteja portul Constanta si zona economica a Romaniei in Marea Neagra. Cu alte cuvinte, rachete mai performante, radare mai bune, o mai buna coordonare cu NATO. Sunt alte lucruri care se pot face pana la ridicarea unei flote la Marea Neagra care ar putea lua foarte mult timp.

DT: Ati scris ceva foarte interesant in raportul CEPA, si anume ca "Romania la fel ca alte state din prima linie ar trebui sa devina un actor A2/AD care ar putea fi un contributor puternic la capabilitatile de contracarare a actiunilor rusesti in Marea Neagra." Puteti explica putin, domnule Bugajski ce inseamna un actor A2/AD?

JB: A2/ AD inseamna "aria denial", care este ceva ce rusii urmaresc. De la ocuparea si anexarea Crimeii, Rusia a militarizat peninsula. A creat tot mai multe asa numite A2/AD "bubbles" (basici), cu alte cuvinte pentru a impiedica accesul NATO la porturi, realimentare, la orice tip de survolare a regiunii. Iar pericolul este ca daca aceste zone sunt extinse de catre Rusia, din Crimeea sau incearca ceva in Odesa, aproape de coasta romaneasca, va restrictiona nu doar accesul Romaniei, ci si pe cel al NATO in Marea Neagra. Deci ideal pentru Romania si alte tari este sa opreasca acest lucru si sa-si faca propriile "aria denial" sau "basici" care sa previna intrarea Rusiei in spatiul lor, fie ca vorbim de spatiu economic sau teritoriu strategic.

DT: Romania nu are o flota, are o armata slaba si nu se poate apara singura, are nevoie de sprijinul NATO.

JB: Sigur ca aveti nevoie de sprijinul NATO, desi Romania a decis sa aloce 2% pentru cheltuieli de aparare dar acest lucru trebuie vazut ca minimun, nu maximum pentru urmatorii cinci ani, pana in 2022. In plus, sunt mai multe de facut, este nevoie de mai multa modernizare, de mai multa coordonare cu alte tari, cu alte cuvinte o impartire regionala a costurilor. Cred ca tari ca Polonia ar putea juca un rol, chiar tarile baltice, dar cu siguranta Statele Unite vor avea un rol primordial. Cred ca e treaba Romaniei sa preseze un astfel de sistem, cred ca e foarte bine ca Romania va ridica aceasta problema la summit, dar este un proces, un proces pe termen lung.

DT: Credeti ca Romania va obtine decizii bune la acest summit?

JB: Cred ca vor fi cateva decizii bune, probabil nu atat cat se spera. Limbajul va fi unul bun, vor fi angajamente ca America va cheltui mai mult pentru aceasta initiativa de reasigurare, se va discuta despre apararea antiracheta, bineinteles. Cred ca toate contribuie la intarirea parteneriatului cu SUA. Nu e niciodata suficient, dar e un inceput. Si nu cred ca summitul NATO trebuie vazut ca sfarsitul jocului - el este doar inceputul procesului.

DT: Nu vad tari occidentale ca Germania, Franta sau Italia avand acelasi interes ca Romania sau partenerul sau strategic, Statele Unite, in privinta relatiilor cu Rusia. In timp ce Romania, Ucraina sau Bulgaria se tem de Rusia, tarile occidentale par sa fie gata de business cu Rusia lui Putin. Care este punctul dvs de vedere pe acest subiect?

JB: Mereu, cand esti la doua frontiere distanta, ai o zona-tampon. Intr-un fel, tari precum Germania, Austria, Italia au o zona-tampon, constand in tari precum Romania, Polonia, tarile baltice. Problema Uniunii Europene e, in primul rand, lipsa unitatii, urmata de mentalitatea "business as usual" - ideea ca, daca implici cumva Rusia in afaceri, lucrurile revin la normal in Rusia, poate chiar se democratizeaza. Iar in al treilea rand, pe care cred ca mizeaza Rusia, este ideea de "doi pasi inainte, unul inapoi": iei teritorii, ameninti sa iei si mai multe teritorii, apoi dai inapoi si zici "hai sa ne intelegem". Si pastrezi ce ai obtinut deja, iar cealalta parte e multumita ca nu ai luat mai mult. Acest lucru cred ca se intampla in cazul Ucrainei, in acest moment.

DT: O tactica rusa tipica...

JB.: Da, nimic nu s-a schimbat. Dar europenii pica in continuare in capcana, din nefericire. Cand spun europeni, ma refer in special la vest-europeni.

DT: In acelasi raport CEPA - pe care il am aici si dvs sunteti unul dintre specialistii implicati in acest grup de lucru - se arata ca "In Romania, actiunile de dezinformare ale Rusiei cauta sa erodeze increderea publicului in institutiile democratice creand impresia ca integrarea in UE a fost un esec si ca anticoruptia si initiativele reformiste reprezinta interventii din afara. Chiar daca adevarul este pe dos, presa rusesasca injecteaza aceste perspective in mintea publicului romanesc." Ce spera sa obtina Rusia in urma acestui razboi al dezinformarii?

JB: Cred ca incearca sa discrediteze Uniunea Europeana, pentru a o slabi, pentru a o re-nationaliza, deoarece Rusiei ii e mai usor sa aiba de-a face cu statele in parte, decat cu Uniunea in ansamblul ei. Incearca sa o submineze, in unele cazuri, sa o faca sa aloce energie si bani in alte scopuri. Si cred ca obiectivul, in acest caz, este sa previna un front comun in fata ambitiilor Rusiei. Cu alte cuvinte, daca poti slabi tari precum Germania, Franta sau Italia in asa masura incat sa ajunga la o intelegere cu tine, nu doar peste capul Ucrainei, care e in afara NATO, ce se intampla cand faci acorduri cu aceste tari peste capul unor tari membre NATO, cum sunt Romania, Polonia sau tarile baltice? Aici situatia devine periculoasa. La urma urmei, UE este o amenintare pentru Rusia, mai mult decat NATO, pentru ca daca te uiti la regulile, practicile de afaceri, transparenta UE...

DT: E un model de democratie...

JB: Da, este un model pentru statul de drept, transparenta, concurenta loiala, reguli antimonopol - toate, lucruri carora Rusia li se opune.

DT: "Deja, Romania este tinta unei sofisticate si foarte finantate campanii de dezinformare prin intermediul canalelor media, blogurilor si organizatiilor culturale, si de asemenea tinta unor eforturi de intelligence in penetrarea sistemului politic corupt din Romania". Si care ar fi scopul final?

JB: Nu cred ca Romania va fi absorbita vreodata in Ruskii Mir, Lumea Rusa, asa cum se gandesc ei la cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Totusi, cred ca vor sa neutralizeze Romania, adica sa o impiedice sa intervina in zone unde Rusia are interese directe, precum Moldova sau Ucraina. Romania sa nu aiba o relatie stransa cu SUA sau ca SUA sa apere interesele de securitate ale Romaniei. Romania sa nu se opuna politicilor ruse pe agenda internationala. Numesc aceasta situatie neutralizarea Romaniei in arena internationala. Acestea cred ca sunt obiectivele Rusiei.

D.T: Spuneti in raport: "Ca al doilea stat de prima linie NATO si cel mai mare si cel mai important aliat al Statelor Unite in sudestul Europei, nici Romania nici aliatii occidentali nu-si permit sa vada Romania esuand". Ce ar trebui sa faca Romania sa nu esueze?

J.B: Sa faca in continuare lucrurile corecte. Sa aiba in continuare alegeri democratice. Cred ca actualul guvern, din tot ce am auzit si vazut, face cu siguranta un efort foarte mare sa combata coruptia, sa imbunatateasca actul de guvernare, sa intareasca statul de drept. In privinta afacerilor externe, guvernul cred ca sa comportat intr-un mod foarte responsabil, sustinand interesele NATO in aceasta regiune extinsa. Guvernul roman a fost mai activ pe frontul NATO decat unii dintre vecinii acestei tari, daca ne gandim la Ungaria sau Slovacia sau unele dintre tarile Grupului de la Visegrad. Cred ca Romania s-a comportat mai responsabil. E nevoie sa nu incetineasca procesul democratic, sa nu se lepede de statul de drept, sa combata coruptia. Sa creeze un stat mai curat, si sa atraga investitori, afaceri. Asa incat tara sa fie mai prospera, pentru ca toate acestea previn penetrarea Rusiei. Rusia mizeaza pe ideea ca UE e un esec, avand doua clase de cetateni - vest-europenii si voi. Ca este un nou imperiu, ca voi sunteti exploatati, ca muncitorii romani care se duc in Spania sau Anglia sunt exploatati. Ca tara se scufunda in saracie - un film difuzat la televiziunea rusa. Asa este prezentata Uniunea Europeana. Pentru a avea succes, trebuie sa le aratati ca toate acestea sunt minciuni.

D.T: Vladimir Putin a amenintat public Romania dupa ce scutul de la Deveselu a devenit operational. Credeti ca Moscova va actiona, va face ceva in rapsuns sau e doar un joc retoric?

J.B: Cuvintele au sensul lor. La nivel simbolic, situatia e foarte serioasa cand Rusia ii spune Romaniei, direct, ca o are in vedere si ar putea-o bombarda, ca e una dintre principalii sai dusmani din regiune. Pe de alta parte, nu m-as astepta sa vad zburand rachetele rusesti, pentru ca ar fi prea mare costul. Aceasta ar provoca, in mod absolut, o reactie a NATO. Ei prefera sa faca lucrurile pas cu pas, in mod ascuns. Nu m-as astepta la o actiune militara impotriva Romaniei, asta daca nu cumva o iau lucrurile razna la Moscova - o lupta pentru putere sau asasinarea lui Putin sau o lovitura de stat. Nu ma astept la nici o actiune militara impotriva Romaniei. Totusi, lucrurile trebuie luate in serios.

D.T.: Dar in jurul nostru, Moldova, Transnistria?

J.B: In cazul Transnistriei, pot starni conflictul din nou. Ei vor sa neutralizeze Moldova, nu vor ca Moldova sa urmeze Romania in Uniunea Europeana. Deci alimenteaza factiuni diferite in Moldova si miscarile separatiste din Transnistria si Gagauzia, asa incat guvernul de la Chisinau sa nu ajunga in situatia celui din Ucraina si sa spuna ca doreste relatii stranse cu UE. Dar nu ma astept la actiuni militare directe. Daca e sa fie o lupta, ne asteptam la aceasta de doi ani: ca fortele din Transnistria sa se lege, cumva, de planurile lui Putin pentru "Noua Rusie" si fortele ruse din Crimeea sa se indrepte spre regiunea Odesa. Ideea nu e inca exclusa.

D.T. Vor incerca sa coboare putin frontiera, pentru a avea o granita directa cu UE?

J.B.: Aceasta este o alta posibilitate. Un scenariu pe care il descriu intr-o noua carte este acela in care Rusia ar ispiti Romania sa divizeze Ucraina si, eventual, Republica Moldova. Altfel spus, sa joace pe cartea nationalismului din trecut, de tipul "Romania Mare". Nu as exclude ca sunt in stare de asa ceva. Pe de o parte, ei pot sa fie impotriva unei tari, dar pe de alta parte ar juca alaturi de nationalistii din acea tara, pentru a castiga avantaje pentru ei insisi.

Extrase din raportul CEPA

• "Pe termen scurt, este putin probabil ca Rusia va actiona impotriva Moldovei in termeni militari. In acelasi timp, conflictul inghetate din Moldova, din regiunea separatista Transnistria sustinuta de Rusia, ar putea deveni usor un motiv pentru o confruntare armata. Rusia sustine de asemenea in mod activ separatismul in Gaguzia, alta regiune separatista din Moldova. In orice situatie, un esec al Moldovei in plan economic, al dezvoltarii democratice si integrarii europene ar fi benefic pentru Rusia si rau pentru Romania si pentru comunitatea transatlantica."

• "Moscova a trimis numeroase nave purtatoare de rachete si avioane in zona Marii Negre care, alaturi de  prezenta probabila a rachetelor Iskander in Crimeea, plaseaza intreg litoralul Marii Negre, inlusiv cel din Romania, Bulgaria, Turcia si Caucaz, in raza atacurilor rusesti cu rachete conventionale  dar si a armelor de distrugere in masa. In prezent, nici unul din aliatii Americii in aceasta parte a Europei nu poseda capacitati de aparare aeriene si anti-racheta."

• "Rusia reprezinta o amenintare pentru Romania prin intermediul razboiului informational. Aceasta a devenit o problema recunoscuta in alte state din prima linie din Europa Centrala si de Est si mai recent si la nivelul UE. De-a lungul Europei si Eurasiei, instrumentele Moscovei de dezinformare sunt mobilizate intr-un efort constant si sistematic de a respinge criticile la adresa politicii Rusiei; distorsionarea faptelor; devierea atentiei de la problemele politice (cum ar fi politica revizionista a Rusiei in regiunea Europei Centrale si de Est); inspaimantarea publicului. In Romania, actiunile de dezinformare ale Rusiei cauta sa erodeze increderea publicului in institutiile democratice creand impresia ca integrarea in UE a fost un esec si ca anticoruptia si initiativele reformiste reprezinta interventii din afara. Chiar daca adevarul este pe dos, presa rusesasca injecteaza aceste perspective in mintea publicului romanesc."

• "Romania, la fel ca alte state din prima linie, trebuie sa devina un actor A2/AD care poate fi un contributor puternic la capacitatile de contra-interventie  in ce priveste actiunile Rusiei in Marea Neagra. Aceasta inseamna dezvoltarea capacitatii de a respinge accesul la o zona de conflict prin intermediul unor capacitati anti-maritime, anti-terestre si anti-aeriene, toate acestea in timp ce  trebuie protejata infrastructura critica si activele de aparare in fata unui atac tactic cu rachete balistice prin intermediul capacitatilor de aparare anti-aeriana. Polonia, aliatul Romaniei ca stat de  prima linie, face deja pasi in aceasta directie".

• "(...) Romania trebuie sa imbunatatesca parteneriatul de securitate cu Polonia si Turcia, si sa intensifice relatiile cu Bulgaria, cu tarile baltice si cu alti parteneri NATO. In ce priveste cooperarea regionala, Romania si vecinii sai aliati din NATO, in particular Bulgaria si Turcia, trebuie sa lucreze mult mai strans pentru a incepe dialogul strategic regional, similar cu parteneriatul strategic pe care Romania il dezvolta cu Polonia. Un asemenea dialog regional concentrat pe Marea Neagra - care ar putea fi incadrat in Articolul 3 din Tratatul NATO - ar putea fi completat cu exercitii militare comune, combinat cu intelligence task forces si cu patrulari terestre si aeriene. Tari non-aliate ca Ucraina si Georgia pot fi cooptate in acest dialog".

• "Mai putin expusa propagandei rusesti decat alte tari din Europa Centrala si de Est, Romania a devenit tot mai mult o tinta a dezinformarii media si actiunilor subversive. Cu foarte slabe legaturi politice sau culturale cu Rusia, explicabile printr-o istorie a anipatiei dintre cele doua tari, majoritatea tacticilor angajate in Romania nu urmaresc sa creeze o imagine mai favorabila a Rusiei. Mai degraba obiectivul lor este sa submineze soliditatea sentimentelor pro-occidentale si increderea in organizatii ca NATO si UE. Cu o media independenta relativ slaba, Romania poate deveni un sol fertil pentru povestile media ale Kremlinului. Deja, diferinte website-uri si bloguri marginale colporteaza aceste mesaje, completate de serviciul de stiri Russia Today, care pare sa fie foarte profesionist. In timp ce media este cea mai susceptibila de a fi penetrata, alte puncte vulnerabile ar putea sa apara, de pilda instrumentalizarea afinitatii ortodoxe; manipularea sentimentelor etno-nationaliste in anumite locuri din tara; tentative de a achizitiona active strategice din energie prin intermediul unor terti; sustinerea retelelor transnationale de crima organizata; atacuri cibernetice. Aceste tactici au devenit comune in alte parti din regiune si ar putea deveni curand mai raspandite si in Romania".

Janusz Bugajski este membru al Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington DC si gazda unui show televizat difuzat in Balcani. Potrivit CEPA.org, Bugajski este autorul a 20 de carti despre Europa, Rusia si relatiile trans-atlantice si autor de editoriale pentru mai multe institutii media.