Interviu cu avocatul care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate in cazul interceptarilor SRI: Decizia CCR e un semn de normalitate, un semn de functionare a democratiei
Reamintim ca avocatul Cătălin Georgescu a ridicat exceptia de neconstitutionalitate privind art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala intr-un dosar de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală in care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi.
Catalin Georgescu a intrat in avocatura in anul 2008 si a terminat Facultatea de Drept din Iasi. In calitate de avocat pledeaza in cauze aflate pe rolul instantelor de drept penal si civil. A fost desemnat expert pentru raportul care analizeaza initiativa instituirii unui parchet unic european. Din anul 2000 activeaza in domeniul drepturilor omului si este expert in libertatile publice, potrivit propriilor afirmatii. Georgescu este presedinte al Asociatiei pentru Apararea Libertatilor Publice, potrivit informatiilor existente in Registrul Asociatiilor si Fundatilor.
Rep.: Cum ati ajuns avocat in procesul in care ati ridicat exceptia de neconstitutionalitate?
Catalin Georgescu: Lucram de 10 ani la dosar. Chestiuniile astea cu legalitatea si problemele legate de interceptari au inceput din 2006. Interceptarile pe vechiul cod (n.r. Cod de procedura penala) nu erau permise de catre serviciile de informatii, ele se faceau printr-un protocol interinstitutional. Noi am contestat la Ministerul Public, la CSM, la DNA si abia acum ni s-a ridicat mingea la fileu prin noul Cod de procedura penala, care a reglementat neechitabil si nedemocratic aceasta chestiune. Am invocat pe procedura in mod normal exceptia, iar pana au venit punctele de vedere de la Avocatul Poporului si Guvern s-a solutionat exceptia la Curte.
Rep.: Dvs ati fost avocat in aceasta speta de la inceputul procesului?
C. G.: Da. Din 2006, de zece ani suntem cu dosarul asta.
Rep.: Cum apreciati motivarea CCR?
C. G.: E buna, dar partial.
Rep.: De ce doar partial?
C. G.: Din punctul meu de vedere, este o ingerinta nejustificata a serviciilor, cel putin in reglementarea care a fost declarata neconstitutionala. E mai mult de discutat, dar in cateva cuvinte eu cred ca motivarea s-a marginit mai mult la elemente formale. Adevarata problema este ingerinta serviciilor in actul de justitie si de aici ajungem cu discutia la urmatorul punct legat de mediatizarea fenomenului, pentru ca sunt tot felul de interese si de pozitii institutionale care pun problema intr-un mod care nu este onest.
S-a accentuat ideea ca ar fi un efort bugetar foarte mare, iar dupa stiinta mea exista servicii tehnice cam la toate institutiile care pot sa realizeze si realizeaza interceptari. (...) Doar astazi m-au sunat jurnalistii, de cand s-a dat decizia si pana acum nu am primit nici un telefon, dar si-au permis sa faca afirmatii ca e o ofensiva a crimei organizate, ca turcii aia erau niste hoti, chestii deplasate, nereale si discutabile.
Rep.:Cand spuneti ingerinta serviciilor secrete in actul de justitie la ce va referiti mai exact? Imi puteti da un exemplu?
C. G.: Ma refer in primul rand la implicarea acestora in actele premergatoare, inainte de a se sesiza, de regula, din oficiu organele de urmarire penala. In modul asta se si dirijau anchtele. Este evident ca procurorii nu puteau sa se sesizeze din oficiu, ci erau sesizati la randul lor cu un material pus la dispozitie in care li se indicau, de exemplu, anumite persoane, situatii. Iar serviciile depuneau selectiv ceea ce doreau dansii cu privire la fapte, persoane sau nu depuneau convorbirile complete.
Rep.:Imi puteti da un caz concret?
C. G.: Pai, despre speta asta discutam (dosarul in cadrul caruia a ridict exceptia de neconstitutionalitate - n.red.). Chestiunea cu critica de neconstitutionalitate este numai un argument. (...) Am cerut excluderea de probe si asa am ajuns la decizia curtii, pentru ca magistratul a spus „domnule, este doar un sprijin tehnic pe care il dau serviciile si pe care il permite codul de procedura penala” si atunci am venit si am spus „stai domnule, ca pe de o parte nu este doar un sprijin tehnic, ci este o ingerinta si o dirijare a anchetei” – argumentul pricinpal - si in subsidiar este si neconstitutionala aceasta reglementare, este injusta, nelegala si neproportionala. Asa am ajuns la exceptie.
Rep.: Intre 16 februarie, data in care s-a pronuntat CRR, si ziua de astazi, ati mai ridicat aceasta exceptie in vreun alt dosar?
C. G.: Eu personal nu. Probabil ca alti colegi o sa considere.
Rep.: Cum va puteti folosi de decizia Curtii in cauza in care ati ridicat exceptia de neconstitutionalitate?
C. G.: Va repet ca este un argument secundar acesta cu neconstitutionalitatea prevederilor codului de procedura. Principalul nostru argument rezulta din realitatea faptelor si anume ca din aceasta ingerinta clientii mei au fost implicati intr-un grup de crima organizata si nu este asta realitatea – asta este primul argument – si alt doilea argument, asa cum v-am spus, sunt mai multe neregulalitati legate de aceste interceptari. Pricina nefiind solutionata definitiv, nu imi permit sa discut despre aceasta chestiune. (...)
S-a accentuat foarte mult acest argument care este nereal: atentat la siguranta nationala, nu o sa mai putem sa investigam infractiunile de terorism. Nu este adevarat. Ganditi-va ca, potrivit legii sigurantei nationale, serviciile operative fac in continuare interceptari. Legea 51 privind siguranta nationala le permite in situatia in care dansii intercepteaza convorbiri si sesizeaza ca sunt chestiuni penale sa sesizeze in mod oficial parchetul, sa-i puna la dispozitie tot materialul, sa se faca in mod oficial, transparent, verificabil si atunci e legitim. Decizia Curtii e un semn de normalitate, un semn de functionare a democratiei. E o victorie a unor principii, a unor garantii care privesc drepturi fundamentale in acest context.
Rep.:Ce efecte credeti ca va avea aceasta decizie in cauzele penale aflate pe rolul instantelor ?
C. G.: Se va discuta in continuare legalitatea interceptarilor care vor fi analizate in functie de diferite aspecte proprii cauzelor respective, se va aprecia daca sunt incidente, nulitati procesuale, vor fi excluse sau nu ca probe in functie de particularitatea fiecarei cauze. Chestiunea aceasta eu am ridicat-o de mult si in fata mai multor magistrati de la instanta de fond, iar pana la decizia CCR a prevalat punctul de vedere contrar. Iata ca a venit o decizie care este obligatorie inclusiv pentru acesti magistrati si care confirma justetea punctului nostru de vedere.
Rep.: Ce parere aveti despre faptul ca puteti fi socotit drept avocatul care a stat la originea inchiderii unor dosare penale aflate acum pe rol?
C. G.: Este o afirmatie tendentioasa si care provine din acelasi curent „politically correct”. Sunt anumite interese obscure. Am facut asta dintr-o convingere care rezulta din activitatea mea de peste 10 ani in domeniul drepturilor omului - sunt un expert in libertati publice – iar scopul meu a fost unul dezinteresat si nobil de a promova libertati cetatenesti fundamentale. Nu am nici o legatura cu scandaluri de coruptie, e o interpretare tendentioasa. (...)
Rep.:Cum apreciati cele doua opinii separate ale judecatoriilor CCR care spun ca exceptia nu trebuia admisa pentru ca nu are legatura cu cauza?
C. G.: E o pozitie a la Pilat din Pont. Sunt evident nefondate, nu au vrut sa isi asume raspunderea.
Rep.: Bun, dar interceptarile din dosarul dvs s-au facut pe vechiul cod de procedura penala, iar dvs. ati contestat un articol din noul cod. Cum explicati?
C. G.: Stiti foarte bine ca in procesele in curs se aplica noul cod de procedura penala, iar vechea reglementare potrivit principiului legii penale mai favorabile este cea substantiala, adica din vechiul cod. Nu sunt de acord cu aceste interpretari. Ii salut si ii felicit pe judecatorii Curtii pentru ca au avut o pozitie absolut corecta si conform cu constiinta lor.
Rep.: De-a lungul timpul ati mai incercat sa ridicati exceptii de neconstitionalitate asupra altor articole din Codul penal?
C. G.: Din codul penal nu. Mi-a mai iesit o singura exceptie.
Rep.: Care ar fi aceea?
C. G.: As prefera sa nu. O singura exceptie a fost acceptata, pe o lege civila.

Cum se apără ANRE și cum fuge de responsabilitate în scandalul liberalizării pieței energiei: Consumatorii au fost informați, iar obligarea furnizorilor să vândă la preț mic este ilegală
Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere
INTERVIU Cum se simte scăderea numărului de îmbolnăviri în spitalele COVID: Numărul de pacienți este mai mic, dar vin mulți cu forme severe / Pericolul foarte mare este noua tulpină
VIDEO Gheorghiță: Începând cu 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele din categoria personalului esențial pentru doza 1, pentru a nu afecta rapelul și vaccinarea celor peste 65 de ani și a bolnavilor cronici
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
O fi fost bine,o fi rau?!
Acu',cine ii mai prinde p-astia?
Echipamentele de interceptare pot să fie ale SRI, dar trebuie folosite de procurori. Agenții SRI nu sunt parte a procesului de justiție, așa cum ai tu impresia.
FYI:
The International Criminal Court are o istorie de mai bine de un secol dar este efectiv functionala in TOATE statele europene din 2002.
uite cum sta treaba tovarase avocat probabil...
pe noi ne doare fix in dos de razboaiele avocatilor cu justitia... (avocatii ar trebui sa lucreze CU justitia, dar ei lucreaza impotriva ei). pe noi ne intereseaza fix sa nu se fure!
ori aceasta decizie a ccr exact asta o sa impiedice!
eu vreau ca vinovatii sa plateasca! ori aceasta decizie si ceea ce face tovarasul avocat asta impiedica!!!
ajaungem ca in sua "aia e arma crimei, dar sa nu fie folosita in proces ca dovada pentru ca a fost gasita intamplator".
cel mai grav este (si sa terminam cu vrajeala cu drepturile omului... minciuna gogonata... drepturile omului la ora actuala inseamna drepturile infratorilor) ca vor scapa de puscarie oameni care stii ca sunt vinovati!
cum ti se pare asta domne?! esti de acord?!
eu dau telefon stabilesc toate detaliile unei spagi cu colegu meu de furt... politia ma inregistreaza... si la proces... nici macar nu stpun "nu am furat" spun "nu contest ceea ce e înregistrarea aia, contesc ca nu a fost inregistrara de institutia care trebuie" cu alte cuvinte... sunt hot, dar ghici ce? nu ma puteti areste. tzeapa!
asa se imbunatateste justitia in romania?!
DAR, pe de alta parte, SRI (care, sa nu uitam, este urmasul de drept al Securitatii noastre de zi cu zi....) nu are treaba cu Justitia. Ei le au pe ale lor, sa-si intercepteze spionii, teroristii, sa AJUTE (cu mandat si hotarare judecatoreasca) DNA-ul, etc...
Era bine sa fi luat decizia asta acum 25 de ani, nu sa lasam SRI sa decida cum, cand si asupra cui functioneaza Justitia.
Ce se intimpla cu acele probe stranse de procurori fara atributii pe siguranta nationala, atributii ce revin SRI?
Devin acele probe nule asa cum probele SRI ului pe coruptie devin nule dupa noua bula CCR?
Dar daca SRI fileaza indivizi care aduc atingere sigurantei nationale si decopera fapte de coruptie in filajele lor?
Unde s-ar incadra o fapta de coruptie care are ca urmare o imbolnavire grava a unei comunitati soldata cu multe decese? Este asta o atingere a sigurantei nationale sau nu? Dar retrocederi ( furturi) de zeci de mii de hectare din teritoriul tarii , tine de securitatea nationala sau de coruptie?
avocatul lui Oprescu deja a contestat proba... asta e ceva de genul: "sunt vinovat, dar proba nu o puteti folosi [si urmeaza un cuvant urat]"
deci raspunsu la întrebarea ta e .... liber la furt!
ce inseamna "siguranta nationala " o sa fie o bataie crunta in provese pe tema asta...
daca eu vreau sa arunc in aer piata unirii ca-s terorist nu o sa conteste nimeni ca e siguranta nationala... dar daca fur zeci de hectare de paduri e siguranta nationala?! daca fac afaceri cu statu e? daca vreau sa arunc in aer locu de munca (deci nu am ceva cu romania, doar cu colegii si seful meu) este? s.a.m.d.
si mai e o chestie interesanta... procuratura foloseste SRI?! petnru ca e posibil ca sa avem si niste cazuri penale in care apar probleme...
momentan totu e la latitudinea judecatorilor... si cum acum nu ai practi cum sa asculti telefoane... e liber pentru judecatori si la spaga... just saying...
Acum astia vor sa aplice decizia C. C. cu unu- doi ani in urma .
A cazut principiul sau a inebunit mafia avocatilor ?
in al 2lea cine plateste prejudiciul (care nu o sa fie mic) din cazua acestei decizii?!
este o decizie care efecteaza siguranta nationala! si a fost luata foarte din scurt!
Dar , deh, citesti dar nu pricepi. Sper ca ti-am fost de folos si te-am lamurit in privinta diferentei dintre specialist si diletant.
trebuie sa ne gândim si la interceptarile care se fac/s-au facut dar se cauta si alte dovezi! sa nu uitam ca sunt interceptari de 7-8-10 ani la dosare!
toate acele interceptari sunt brusc nule!
eu cred ca practi in acest moment sa trege linie. cei urmariti pana acum scapa si dna/diicot si posibil si procuratura trebuie sa o ia de la zero... cel putin dpdv al interceptarilor
daca de ccr si care probabil a fost gandita mult de coruptii romaniei! cred ca acum e plin de baierame ...
nu dealta da la ora actuala ccr cam pare stat in stat