Interviu cu avocatul care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate in cazul interceptarilor SRI: Decizia CCR e un semn de normalitate, un semn de functionare a democratiei

Joi, 10 martie 2016, 19:59 Actualitate | Esenţial

Catalin Georgescu, avocatul care a ridicat problema constitutionalitatii articolului privind interceptarile la CCR, acuza intr-un interviu pentru Hotnews o ingerinta nejustificata a serviciilor secrete in justitie. Georgescu acuza serviciile secrete ca informau „selectiv” procurorii cu informatii din interceptari si astfel „dirijau” unele anchete penale, dand ca exemplu chiar dosarul in care el a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.

Reamintim ca avocatul Cătălin Georgescu a ridicat exceptia de neconstitutionalitate privind art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala intr-un dosar de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală in care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi.

Catalin Georgescu a intrat in avocatura in anul 2008 si a terminat Facultatea de Drept din Iasi. In calitate de avocat pledeaza in cauze aflate pe rolul instantelor de drept penal si civil. A fost desemnat expert pentru raportul care analizeaza initiativa instituirii unui parchet unic european. Din anul 2000 activeaza in domeniul drepturilor omului si este expert in libertatile publice, potrivit propriilor afirmatii.  Georgescu este presedinte al Asociatiei pentru Apararea Libertatilor Publice, potrivit informatiilor existente in Registrul Asociatiilor si Fundatilor.

Rep.: Cum ati ajuns avocat in procesul in care ati ridicat exceptia de neconstitutionalitate?
Catalin Georgescu: Lucram de 10 ani la dosar. Chestiuniile astea cu legalitatea si problemele legate de interceptari au inceput din 2006. Interceptarile pe vechiul cod (n.r. Cod de procedura penala) nu erau permise de catre serviciile de informatii, ele se faceau printr-un protocol interinstitutional. Noi am contestat la Ministerul Public, la CSM, la DNA si abia acum ni s-a ridicat mingea la fileu prin noul Cod de procedura penala, care a reglementat neechitabil si nedemocratic aceasta chestiune. Am invocat pe procedura in mod normal exceptia, iar pana au venit punctele de vedere de la Avocatul Poporului si Guvern s-a solutionat exceptia la Curte.

Rep.: Dvs ati fost avocat in aceasta speta de la inceputul procesului?

C. G.: Da. Din 2006, de zece ani suntem cu dosarul asta.

Rep.: Cum apreciati motivarea CCR?
C. G.: E buna, dar partial.

Rep.: De ce doar partial?
C. G.: Din punctul meu de vedere, este o ingerinta nejustificata a serviciilor, cel putin in reglementarea care a fost declarata neconstitutionala. E mai mult de discutat, dar in cateva cuvinte eu cred ca motivarea s-a marginit mai mult la elemente formale. Adevarata problema este ingerinta serviciilor in actul de justitie si de aici ajungem cu discutia la urmatorul punct legat de mediatizarea fenomenului, pentru ca sunt tot felul de interese si de pozitii institutionale care pun problema intr-un mod care nu este onest.
S-a accentuat ideea ca ar fi un efort bugetar foarte mare, iar dupa stiinta mea exista servicii tehnice cam la toate institutiile care pot sa realizeze si realizeaza interceptari. (...) Doar astazi m-au sunat jurnalistii, de cand s-a dat decizia si pana acum nu am primit nici un telefon, dar si-au permis sa faca afirmatii ca e o ofensiva a crimei organizate, ca turcii aia erau niste hoti, chestii deplasate, nereale si discutabile.

Rep.:Cand spuneti ingerinta serviciilor secrete in actul de justitie la ce va referiti mai exact? Imi puteti da un exemplu?
C. G.: Ma refer in primul rand la implicarea acestora in actele premergatoare, inainte de a se sesiza, de regula, din oficiu organele de urmarire penala. In modul asta se si dirijau anchtele. Este evident ca procurorii nu puteau sa se sesizeze din oficiu, ci erau sesizati la randul lor cu un material pus la dispozitie in care li se indicau, de exemplu, anumite persoane, situatii. Iar serviciile depuneau selectiv ceea ce doreau dansii cu privire la fapte, persoane sau nu depuneau convorbirile complete.

Rep.:Imi puteti da un caz concret?
C. G.: Pai, despre speta asta discutam (dosarul in cadrul caruia a ridict exceptia de neconstitutionalitate - n.red.). Chestiunea cu critica de neconstitutionalitate este numai un argument. (...) Am cerut excluderea de probe si asa am ajuns la decizia curtii, pentru ca magistratul a spus „domnule, este doar un sprijin tehnic pe care il dau serviciile si pe care il permite codul de procedura penala” si atunci am venit si am spus „stai domnule, ca pe de o parte nu este doar un sprijin tehnic, ci este o ingerinta si o dirijare a anchetei” – argumentul pricinpal - si in subsidiar este si neconstitutionala aceasta reglementare, este injusta, nelegala si neproportionala. Asa am ajuns la exceptie.

Rep.: Intre 16 februarie, data in care s-a pronuntat CRR, si ziua de astazi, ati mai ridicat aceasta exceptie in vreun alt dosar?

C. G.: Eu personal nu. Probabil ca alti colegi o sa considere.

Rep.: Cum va puteti folosi de decizia Curtii in cauza in care ati ridicat exceptia de neconstitutionalitate?

C. G.: Va repet ca este un argument secundar acesta cu neconstitutionalitatea prevederilor codului de procedura. Principalul nostru argument rezulta din realitatea faptelor si anume ca din aceasta ingerinta clientii mei au fost implicati intr-un grup de crima organizata si nu este asta realitatea – asta este primul argument – si alt doilea argument, asa cum v-am spus, sunt mai multe neregulalitati legate de aceste interceptari. Pricina nefiind solutionata definitiv, nu imi permit sa discut despre aceasta chestiune. (...)
S-a accentuat foarte mult acest argument care este nereal: atentat la siguranta nationala, nu o sa mai putem sa investigam infractiunile de terorism. Nu este adevarat. Ganditi-va ca, potrivit legii sigurantei nationale, serviciile operative fac in continuare interceptari. Legea 51 privind siguranta nationala le permite in situatia in care dansii intercepteaza convorbiri si sesizeaza ca sunt chestiuni penale sa sesizeze in mod oficial parchetul, sa-i puna la dispozitie tot materialul, sa se faca in mod oficial, transparent, verificabil si atunci e legitim. Decizia Curtii e un semn de normalitate, un semn de functionare a democratiei. E o victorie a unor principii, a unor garantii care privesc drepturi fundamentale in acest context.

Rep.:Ce efecte credeti ca va avea aceasta decizie in cauzele penale aflate pe rolul instantelor ?
C. G.: Se va discuta in continuare legalitatea interceptarilor care vor fi analizate in functie de diferite aspecte proprii cauzelor respective, se va aprecia daca sunt incidente, nulitati procesuale, vor fi excluse sau nu ca probe in functie de particularitatea fiecarei cauze. Chestiunea aceasta eu am ridicat-o de mult si in fata mai multor magistrati de la instanta de fond, iar pana la decizia CCR a prevalat punctul de vedere contrar. Iata ca a venit o decizie care este obligatorie inclusiv pentru acesti magistrati si care confirma justetea punctului nostru de vedere.

Rep.: Ce parere aveti despre faptul ca puteti fi socotit drept avocatul care a stat la originea inchiderii unor dosare penale aflate acum pe rol?
C. G.: Este o afirmatie tendentioasa si care provine din acelasi curent „politically correct”. Sunt anumite interese obscure. Am facut asta dintr-o convingere care rezulta din activitatea mea de peste 10 ani in domeniul drepturilor omului - sunt un expert in libertati publice – iar scopul meu a fost unul dezinteresat si nobil de a promova libertati cetatenesti fundamentale. Nu am nici o legatura cu scandaluri de coruptie, e o interpretare tendentioasa. (...)

Rep.:Cum apreciati cele doua opinii separate ale judecatoriilor CCR care spun ca exceptia nu trebuia admisa pentru ca nu are legatura cu cauza?

C. G.: E o pozitie a la Pilat din Pont. Sunt evident nefondate, nu au vrut sa isi asume raspunderea.

Rep.: Bun, dar interceptarile din dosarul dvs s-au facut pe vechiul cod de procedura penala, iar dvs. ati contestat un articol din noul cod. Cum explicati?

C. G.: Stiti foarte bine ca in procesele in curs se aplica noul cod de procedura penala, iar vechea reglementare potrivit principiului legii penale mai favorabile este cea substantiala, adica din vechiul cod. Nu sunt de acord cu aceste interpretari. Ii salut si ii felicit pe judecatorii Curtii pentru ca au avut o pozitie absolut corecta si conform cu constiinta lor.

Rep.: De-a lungul timpul ati mai incercat sa ridicati exceptii de neconstitionalitate asupra altor articole din Codul penal?
C. G.: Din codul penal nu. Mi-a mai iesit o singura exceptie.

Rep.: Care ar fi aceea?
C. G.: As prefera sa nu. O singura exceptie a fost acceptata, pe o lege civila.