In jur de 4.000 de persoane care au participat, joi dupa amiaza, la o comemorare a secuilor martiri, s-au deplasat intr-un mars neautorizat pe strazile municipiului Targu Mures pentru a depune la sediul Institutiei Prefectului - Judetul Mures o petitie in favoarea autonomiei, la indemnul organizatorului manifestarii, Izsak Balazs, liderul Asociatiei "Siculitas", relateaza Agerpres. La mars au participat si reprezentantii unor partide secesioniste din Europa, precum cel catalan sau basc.

Manifestare Tinutul Secuiesc (foto arhiva)Foto: Agerpres

Pentru a nu mai aparea incidente de genul celor din 2014 - cand protestatarii, porniti de asemenea intr-un mars neautorizat, s-au imbrancit cu jandarmii - autoritatile au restrictionat circulatia rutiera si au blocat traficul rutier in zona centrului municipiului.

Manifestantii, condusi de Izsak Balazs, europarlamentarul Tokes Laszlo, liderul PPMT, Szilagyi Zsolt, alaturi de care s-au aflat Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan, Gunther Dauwen, directorul Aliantei Libere Europene (European Free Alliance - EFA), Jose Mari Etxebarria, reprezentantul Partidului National Basc, au scandat lozinci pro autonomiste in fata Prefecturii Mures si, pe alocuri, lozinca "Sa piara Trianonul!".

Mitingul de la Targu Mures s-a incheiat fara incidente si urmeaza ca autoritatile sa analizeze daca se impune sanctionarea organizatorilor manifestarii, care au indemnat participantii - sositi din tara si din strainatate cu autocare - sa porneasca intr-un mars neautorizat pe strazile orasului.

In timpul manifestatiei, o delegatie din care au facut parte Izsak Balazs, Tokes Laszlo, Szilagyi Zsolt, Marc Gafarot i Monjo si altii au depus o petitie la Prefectura Mures, denumita "Manifest de Ziua Libertatii Secuiesti".

In manifestul inmanat consilierului prefectului de Mures, Ioan Iacob, se solicita autonomia tinutului secuiesc, pe considerentul ca "asa procedeaza reprezentantii comunitatilor maghiare din Transilvania si toti din lumea intreaga, care au inteles mesajul zilei de azi, ca ea nu este doar ziua comemorarii martirilor, ci si a solidaritatii, a doleantelor noastre pe care le putem formula numai sub egida autodeterminarii nationale".

In petitie se arata ca Romania nu ar indeplini o serie de obligatii asumate referitoare la unele documente internationale, nu ar lua in considerare anumite recomandari ale Uniunii Europene si ale Consiliului Europei si ca ar ignora vointa propriilor cetateni.

"Mai mult decat atat, autoritatile ataca direct sau indirect conducatorii alesi ai colectivitatii noastre, simbolurile noastre, genereaza frica prin gesturi reale sau simbolice si printr-un sir de masuri specifice dictaturii pentru a ne determina sa renuntam la doleantele noastre. Este restrictionata libertatea de exprimare si de intrunire", se arata in petitie.

Potrivit documentului, autonomia asa-numitului tinut secuiesc "creeaza conditiile egalitatii reale si depline pentru colectivitatea autohtona secuiasca-maghiara". In acesta se mai subliniaza ca pentru obtinerea statului de autonomie a asa-zisului tinut secuiesc, initiatorii doresc dialog si cooperare cu Guvernul Romaniei, ca exista o sansa a dialogului deschis si sincer, intrucat acest statut "nu lezeaza unitatea teritoriala a Romaniei si nici suveranitatea de stat, nu lezeaza drepturile cetatenilor de nationalitate romana din tinutul secuiesc si nu este contrara prevederilor Constitutiei Romaniei".

"Refuzul dialogului in schimb incurajeaza aparitia extremismului. In spiritul celor prezentate cerem: tinutul secuiesc sa formeze o regiune administrativa si de sine statatoare, investita cu competente specifice. Acest statut de drept public sa fie garantat prin lege, legea autonomiei tinutului secuiesc. In vederea adoptarii acestei legi, Guvernul sa inceapa dialog cu reprezentantii legali a Tinutului secuiesc, cu Consiliul National Secuiesc si cu autoritatile locale secuiesti. Guvernul Romaniei sa respecte neconditionat tratatul bilateral incheiat intre Romania si Ungaria, privind intelegerea, cooperarea, buna vecinatate, cu atentie deosebita asupra art. 15/9, prin care partile se angajeaza sa nu schimbe componenta nationala a zonelor populate de comunitati nationale", se mai arata in manifest.