Judecatorul constitutional Daniel Morar a declarat pentru HotNews.ro ca, in urma deciziei Curtii Constitutionale, probele considerate ca fiind obtinute in mod nelegal nu sunt inlaturate in mod automat, ci judecatorii vor decide de la caz la caz. Morar sustine ca trebuie facuta distinctia intre nulitati absolute si relative. In cazul interceptarilor realizate de SRI, acestea par a se incadra la nulitati relative, fiind vorba de modalitatea de interceptare. Nulitatea relativa a unor probe poate fi invocata doar pana la un anumit moment procesual, mai precis pana finalizarea procedurii la camera preliminara. Altfel spus, in acele dosare care au trecut de camera preliminara, interceptarile - chiar realizate de SRI - nu mai pot fi anulate ca probe.
“Ca urmare a acestei decizii, probele considerate ca fiind obtinute in mod nelegal nu sunt inlaturate in mod automat. Curtea Constitutionala a explicat acest lucru in cuprinsul deciziei 383/2015, acolo unde a statutat ca aceste nelegalitati urmeaza regimul nulitatilor absolute si relative. Nulitatile absolute sunt cele prevazute in mod expres in Codul de Procedura penala, iar nulitatile relative sunt toate celelalte neregularitati. Ceea ce este cel mai important este ca aceste nulitati relative nu pot fi ridicate decat pana la un anumit moment procesual si doar daca neregularitatea actului nu poate fi inlaturata altfel. Judecatorii stiu toate aceste lucruri si vor proceda in consecinta de la caz la caz”, a declarat Daniel Morar pentru HotNews.ro.
La o simpla lectura a Codului de Procedura Penala se poate constata ca nulitatile absolute sunt definite in articolele 280-281, iar cele relative la 282. In cazul interceptarilor realizate de SRI, acestea se incadreaza la nulitati relative.
Nulităţile relative – Codul de Procedura Penala
(1) Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
(2) Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.
(3) Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4).
(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:
a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;
b) până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanţa a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei;
c) până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii.
Articolul 102, aliniat 2 din Codul de Procedura Penala (o noutate in sistemul nostru legislativ, in vigoare din 2014) spune ca probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.
Cu privire la efectele deciziei Curtii Constitutionale, care a declarat neconstitutional articolul 142 din Codul de Procedura Penala, in motivarea publicata miercuri se arata: “Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147 alin (4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normative, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitive solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se insa in mod corespunzator in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata”.
15
10
