Curtea Constitutionala a publicat motivarea la decizia de neconstitutionalitate la legea pensiilor speciale pentru alesii locali. CCR arata in document ca legea este neclara, instituie o inegalitate de tratament nepermisa in cadrul alesilor locali si are o sursa de finantare incerta, transmite Mediafax.

Citeste aici motivarea in intregime (si atasat)

"Curtea constata ca legea supusa controlului de constitutionalitate incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat normele pe care le reglementeaza nu indeplinesc conditiile de claritate, precizie si previzibilitate cu privire la natura juridica a ￂindemnizatiei pentru limita de varstaￂ, al sferei beneficiarilor sai si al modului de stabilire si calcul al indemnizatiei. De asemenea, legea este contrara prevederilor constitutionale cuprinse in art.16 alin.(1) si art.138 alin.(5), intrucat, pe de o parte, creeaza o inegalitate nepermisa de tratament juridic intre alesii locali, iar, pe de alta parte, stabileste cheltuieli bugetare fara stabilirea unei surse de finantare reale, contrar cerintelor de certitudine si previzibilitate bugetara inerente continutului normativ al textului constitutional", arata CCR in motivarea publicata pe site-ul institutiei.

Judecatorii critica faptul ca prin acordarea acestei indemnizatii numai unor alesi locali (primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene), legiuitorul a incalcat art.16 alin.(1) din Constitutie, stabilind un tratament juridic diferentiat in cadrul alesilor locali.

"La adoptarea legii s-a avut in vedere o sursa de finantare incerta, generala si lipsita de un caracter obiectiv si efectiv, nefiind, asadar, reala".

Totodata, Curtea retine ca statutul juridic al alesilor locali nu poate fi comparat cu cel al magistratilor, care, in considerarea activitatii lor profesionale, beneficiaza de pensie de serviciu.

"De principiu, pensiile de serviciu se acorda unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care in virtutea profesiei, meseriei, ocupatiei sau calificarii isi formeaza o cariera profesionala in acel domeniu de activitate si sunt nevoite sa se supuna unor exigente inerente carierei profesionale asumate atat pe plan profesional, cat si personal. Or, nu se poate sustine ca o persoana care detine calitatea de ales local isi formeaza o cariera profesionala in aceasta functie; asadar, alesii locali nu reprezinta o categorie socio-profesionala care sa urmareasca dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt alesi in cadrul unitatii administrativ teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunitatii locale. Alegerea este o optiune a electoratului si nu a persoanei care candideaza, ceea ce inseamna ca alegerea nu tine de resortul subiectiv al acestuia din urma. Or, o cariera profesionala se formeaza si se dezvolta distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat", mai argumenteaza judecatorii.

Curtea mai retine ca indemnizatia pentru limita de varsta adoptata de alesi reprezinta "o prestatie pecuniara la care statul se obliga si a carei natura juridica este incerta".

"Faptul ca exigibilitatea dreptului la indemnizatie este data de implinirea varstei standard de pensionare o apropie de natura juridica a unei pensii; dupa modul sau de calcul ￢ din moment ce se ajunge la un cuantum procentual maxim de aproximativ 80% din valoarea indemnizatiei unui primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte de consiliu judetean - natura sa juridica se apropie de cea a unei pensii de serviciu acordate in virtutea indeplinirii unei functii publice cu un statut deosebit/ special".

Ei argumenteaza ca indemnizatia pentru limita de varsta ar putea fi calificata drept un beneficiu cu caracter de gratificare/ rasplata/ recompensa a alesului local, dar ca raportarea indemnizatiei pentru limita de varsta la momentul implinirii varstei standard de pensionare, precum si denumirea data acesteia demonstreaza faptul ca indemnizatia nu ar avea caracter de gratificare si s-ar afla in stransa legatura cu dreptul la pensie.

"In consecinta, Curtea retine ca notiunea folosita nu se integreaza, din punct de vedere conceptual, in sistemul normativ, drept pentru care, atunci cand legiuitorul recurge la utilizarea unor notiuni cu caracter inovator in cuprinsul actelor normative, trebuie sa le defineasca chiar in cuprinsul acestora", concluzioneaza CCR.

Curtea mai retine ca intemeiata critica Guvernului referitoare la faptul ca legea nu este clara, precisa si nici previzibila in privinta modului de calcul al indemnizatiilor persoanelor care au detinut de-a lungul timpului doua sau mai multe din calitatile pentru care se acorda indemnizatie.

"Daca in privinta senatorilor si deputatilor nu se pune o asemenea problema, acestia avand aceeasi clasa de salarizare (103) si coeficient de ierarhizare (12,41), in privinta alesilor locali, Curtea constata ca, potrivit Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.877 din 28 decembrie 2010, clasele de salarizare variaza de la 71 la 106, iar coeficientul de ierarhizare de la 5,63 la 13,45. In consecinta, in ipoteza in care o persoana a ocupat succesiv mai multe mandate dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizatiei, in lipsa unor reglementari legale corespunzatoare nu se poate determina modalitatea de calcul a acesteia; mai mult, in ipoteza in care persoana indreptatita a detinut mai mult de trei mandate de tipologii diferite dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta, nu se va cunoaste care dintre acestea se vor lua in considerare la stabilirea indemnizatiei; astfel, vor exista, in lipsa unei reglementari legale clare, precise si previzibile, mai multe posibilitati de calcul", argumenteaza judecatorii, noteaza Mediafax.

Aceeasi problema se ridica si in ipoteza in care una dintre tipologiile de mandate a fost incompleta (spre exemplu, 2 mandate viceprimar, 3 mandate primar si un mandat incomplet de presedinte/vicepresedinte al consiliului judetean), iar in acest caz nu se va sti daca acesta este sau nu luat in considerare in realizarea calculului, se mai arata in motivare.

"Aceste aspecte sunt chestiuni care privesc o norma de reglementare primara, neputand fi rezolvate prin apelarea la un act de reglementare secundara. In consecinta, Curtea retine ca a fost incalcat art.6 alin.(1) din Legea nr.24/2000, potrivit caruia proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa".

De asemenea, CCR retine ca legea nu defineste in mod clar sfera sa de reglementare. Judecatorii critica faptul ca din modul de formulare a legii nu rezulta daca acest text vizeaza numai primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene care au fost alesi in mod democratic, dupa decembrie 1989, sau se refera si la cei care au detinut aceste calitati in regimul anterior Revolutiei.

"Este discutabil daca o indemnizatie pentru limita de varsta poate fi acordata membrilor consiliilor populare de catre statul roman in virtutea principiilor care calauzesc Constitutia din 1991, intrucat ar nesocoti ￂdreptateaￂ ca valoare suprema a statului roman prevazuta in art.1 alin.(3) din Constitutie", mai atentioneaza judecatorii CCR.

Curtea Constitutionala a decis pe 20 ianuarie ca legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene este neconstitutionala, admitand astfel sesizarea inaintata de Guvern.