Ministerul Educatiei a modificat programele scolare pentru clasele I-IV, a si aplicat la clasa curriculumurile noi pana la elevii de-a III-a inclusiv, insa situatia de la catedra este urmatoarea: "nu am ajuns cu aceasta schimbare si in clase". Avertismentul a fost lansat de Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, care a anuntat ca, "desi programele arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti pentru a intelege si a aplica la clasa lucrurile creionate de aceste programe". Fartusnic a atras atentia ca acelasi pericol planeaza si asupra modificarilor curriculare pregatite pentru gimnaziu.

Ciprian FartusnicFoto: Agerpres

Ministerul Educatiei a organizat marti, 16 februarie, la Biblioteca Centrala Universitara Carol I din Bucuresti, o dezbatere avand ca tema elaborarea noului plan-cadru pentru invatamantul gimnazial.

Citeste mai jos cele mai importante declaratii facute de Ciprian Fartusnic, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei:

• In dezbaterea publica, foarte des a aparut intrebarea: de ce e nevoie de un nou plan-cadru pentru gimnaziu?
• E foarte important sa intelegem ca in momentul de fata suntem intr-o etapa de constructie inceputa imediat dupa noua lege a educatiei, in 2011. Acolo a existat o dezbatere, poate nu suficient de larga sau nu suficient de bine transata, cu privire la ce ne dorim in momentul acela de la absolventii invatamantului obligatoriu si, mai tarziu, de la absolventii invatamantului liceal.
• Iar un articol de lege explica faptul ca noi ne dorim ca acesti absolventi sa isi dezvolte competente si nu orice fel de competente, ci acele competente-cheie definite la nivel european. Au existat si atunci voci critice si poate ca procesul acela insuficient finalizat are ecouri astazi, in momentul in care repunem in discutie ce ne dorim de la absolventii de invatamant primar, gimnazial, invatamant obligatoriu, invatamant liceal.
• Practic, asa cum deja s-a aratat, exista un nou curriculum in invatamantul primar, practic avem un nou plan-cadru, care si la vremea lui a suscitat niste dezbateri, nu atat de complexe ca acum (…) si in tot acest proces a existat si un efort considerabil de dezvoltare a unor noi programe scolare. Pentru multi dintre cei care cunosc acest proces, este un fapt ca exista o noua viziune cu privire la ce inseamna programele scolare si ce inseamna un invatamant centrat pe competente.
• La partea curriculumului scris, deci la partea sa spunem de declaratie de intentie, suntem in momentul in care dezbaterea publica a aratat ca, de fapt, avem mari datorii cu privire la procesul intamplat in invatamantul primar, pentru ca nu am ajuns cu aceasta schimbare si in clase. Cu alte cuvinte, desi programele arata altfel, profesorii nu au fost pregatiti pentru a intelege si a aplica la clasa lucrurile creionate de aceste programe si probabil ca neinvatand din aceasta limita acelasi lucru se va observa si in partea de gimnaziu, indiferent de formula care va fi agreata de toata lumea.
• Intrebarea urmatoare este: bun, avem nevoie de un nou plan-cadru, cum il dezvoltam? Care sunt pasii si cine trebuie implicat? Iarasi a fost o datorie dupa LEN 1/2011, abia in 2014 am avut o metodologie oficiala de curriculum (metodologie adoptata prin OMEN nr. 3593/18.06.2014), care precizeaza foarte clar care sunt pasii, care sunt institutiile si care este guvernanta intregului proces.
• Aceasta metodologie de curriculum fixeaza cadrul de dezbatere si fixeaza si rationalitatea intregului proces, pentru ca cine are rabdarea sa o parcurga va observa ca discutia este intr-adevar nu despre numar de ore si discipline, nu despre cum alocam, mai mult sau mai putin, in functie de ceea ce exista acum, ci se discuta acolo foarte clar despre un cadru de dezbatere si despre o fundamentare. De aceea, pornind de la aceasta sugestie, in contextul noului curriculum de gimnaziu, pe mandatul unui grup de lucru, si anume comisii de validare date de ministrul Educatiei din 2015, domnul Cimpeanu, s-a pornit lucrul la propunerile de planuri-cadru cu un grup format din specialisti de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, ai Ministerului, ai Centrului National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic si ai Centrului National de Evaluare si Examinare (vezi aici componenta)
• Practic, acest grup a avut rolul de a formula niste propuneri si de a lansa in dezbatere niste variante care practic sa structureze aceasta dezbatere publica. N-au fost variante de decizii, ci au fost variante de dezbateri.
• Conform metodologiei, exista si o comisie de validare si Ministerul Educatiei a lansat invitatii principalelor centre universitare din tara, Academiei Romane, organizatiilor sindicale, iar aceasta comisie de validare a insotit intreg procesul de dezvoltare a acestor propuneri, de la prima intalnire, cand s-a stabilit cadrul general, pana la momentul lansarii in dezbaterea publica.
• E foarte important sa vedem ca acest proces se suprapune si cu o prioritate a acestui an a Ministerului Educatiei, care se refera la racordarea planului cadru si a curriculumului pentru gimnaziu la nevoile societatii. (…)
• Cum s-a ajuns la cele 3 propuneri: practic ceea ce s-a intamplat la nivelul societatii prin aceasta dezbatere foarte aprinsa a fost anticipat prin ceea ce s-a intamplat la nivelul acestui prim grup de lucru. Practic, au existat 3 variante tocmai din motivul complexitatii deciziei si al interpretarii diferite a acestui fundament reprezentat de profilul de competente, de un document de politici curriculare pe care l-am dezvoltat in paralel si, de asemenea, un punct foarte important a fost legat de propriile asteptari la ceea ce inseamna schimbarea in educatiei. (…)
• Intrebarea este: odata ce am inceput procesul in invatamantul primar, acum ce facem? Ne reintoarcem la masa de lucru si redesenam iesirile? Avem copiii de clasa a III-a care, in momentul de fata, au mers doar pe un curriculum nou. Atat cat a fost el implementat, dar au mers doar pe un curriculum nou. Ei vor beneficia de programe si manuale noi in clasa a IV-a pentru ca sunt deja dezvoltate, iar licitatia e in curs, ce facem in clasa a V-a? Ne reintoarcem la curriculum vechi? Ar fi pacat si de aceea e important sa discutam acum despre continuarea acestui proces, chiar asa, secvential, cel putin pentru aceasta generatie.
• In paralel, evident ca toate aceste fundamente care in 2011 n-au fost suficient de larg agreate, pot fi repuse in discutie si se poate regandi pe un teren mult mai solid o constructie curriculara care sa asigure intr-adevar un cadru coerent pentru urmatoarele generatii.
• In cazul dezbaterii online, avem peste 18.000 de subiecti care si-au exprimat un punct de vedere, cu majoritatea respondentilor din mediul urban: practic, doua treimi dintre cei care s-au pronuntat sunt din mediul urban, o patrime din mediul rural, iar aproximativ 10% nu si-au declarat mediul de rezidenta.

Descarca de aici raportul integral realizat de ISE cu Rezultatele consultarii publice pe planurile cadru pentru gimnaziu

Rezultatul consultarii publice pe planurile cadru pentru gimnaziu

Citeste si:

• Dezbaterile pe planurile-cadru pentru gimnaziu: Accent pe stiinte si mentinerea a 5 ore de Romana la clasa a V-a

• Dezbatere pe planurile-cadru pentru gimnaziu Ecaterina Andronescu: Cred ca numarul de ore n-ar trebui schimbat

• Dezbatere pe planurile-cadru pentru gimnaziu Adrian Curaj: Noi ne uitam la ore si nu cumva un tip de ora sa lipseasca, in loc sa vedem cum va arata absolventul

• DOCUMENT Ce schimbari vrea Ministerul Educatiei la gimnaziu: Limba romana pierde o ora la clasa a V-a, dispare materia Limba latina si apar discipline noi, precum Educatie economica la clasa a VIII-a

• Scindare in grupul de specialisti numit de ministrul Educatiei pentru curriculum: Parte din grup cere retragerea planurilor-cadru puse in dezbatere, unirea Matematicii cu Informatica si cu totul alt curriculum

• Oana Moraru, membra a grupului de specialisti pe curriculum: Avem nevoie sa dezbatem profilul absolventului de gimnaziu