Institutul National "Cantacuzino" a infirmat prezenta bacteriei Escherichia coli in cazul celui de-al doilea copil cu sindrom hemolitic-uremic care a murit la Spitalul "Marie Curie", a precizat Ministerul Sanatatii intr-un comunicat de presa citat de Agerpres.

"Unul dintre copii a decedat in 4 februarie 2016, confirmat cu E.coli nepatogen. Al doilea deces a survenit in dimineata zilei de 15 februarie 2016. In acest caz, Institutul National "Cantacuzino" a infirmat prezenta E.coli. Copilul din Craiova s-a prezentat cu diagnostic de invaginatie intestinala in vederea unei interventii chirurgicale. Copilul din Bucuresti este diagnosticat cu infectie virala digestiva cu rotavirus. Coprocultura recoltata de la acest copil si testata la Institutul "Cantacuzino" este negativa pentru E.coli", sustine sursa citata.

Cei 10 copii internati la "Marie Curie" provin din localitati diferite ale judetului Arges, au varste diferite, cuprinse intre 7 luni si 1,5 ani.

Potrivit Ministerului Sanatatii, coproculturile testate la "Cantacuzino" de la ultimele trei cazuri internate la Spitalul "Marie Curie" in datele de 9 si 10 februarie 2016 au fost negative pentru E.coli, intre acestea aflandu-se si al doilea copil decedat.

"In ultimele 5 zile nu au mai existat cazuri de boala diareica acuta complicate la copiii din judetul Arges care sa fie transferate catre spitalele din Bucuresti", arata MS.

"Institutul National de Sanatate Publica (INSP) a luat legatura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile inca din 10 februarie 2016. Au fost efectuate demersuri pentru sosirea unei echipe de specialisti ai Centrului pentru acordarea de sprijin in efectuarea investigatiilor pentru depistarea cauzelor de imbolnavire. De asemenea, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a instituit incepand de ieri un sistem de raportare zilnica a tuturor cazurilor de diaree severa cu deshidratare a copilului cu varsta de pana la 5 ani, la nivelul intregii tari", afirma reprezentantii MS prin intermediul comunicatului de presa.

Din datele preliminare ale anchetei epidemiologice, MS informeaza ca debutul bolii a avut loc intr-o perioada de 2 saptamani, cu un cumul de 4 cazuri in datele de 31 ianuarie si 1 februarie 2016, distributia cazurilor neindicand o sursa unica de imbolnavire.

"DSP Arges a recoltat probe de apa plata, apa de retea si lapte praf atat din comert, cat si de la domiciliile copiilor, iar rezultatele au fost conforme, cu exceptia a doua probe recoltate de la domiciliul unor copii. Sindromul de deshidratare acuta, consecinta a manifestarilor diareice, a reprezentat un factor important in evolutia ulterioara a cazurilor, mai ales prin intarzierea prezentarii la serviciile medicale in vederea instituirii tratamentelor de rehidratare. Nu toti copii au prezentat anemie hemolitica, parte componenta obligatorie a SHU", sustine aceeasi sursa.

Incepand de luni a fost instituit un sistem de declarare zilnica tuturor cazurilor de boala diareica severa/SHU din toate unitatile sanitare la copii sub 5 ani.

Pana in prezent, din datele mentionate in foile de observatie, nu s-a identificat nicio legatura intre cazuri.

"Referitor la ipoteza aparuta in mass-media referitoare la corelarea vaccinurilor administrate copiilor si cauza imbolnavirilor, aceasta eventualitate este exclusa din urmatoarele considerente: copiii au varste diferite, intre 5 luni si 1 an si 7 luni, doar doi fiind vaccinati in luna ianuarie (unul cu vaccin hexavalent si altul cu ROR). Din loturile de vaccin administrat in judetul Arges au fost vaccinati si copii din alte judete. Nu exista nicio informatie de natura stiintifica privind asocierea dintre vaccin si SHU", se mai arata in comunicat.

De asemenea, rezultatele testelor si probelor efectuate zilnic in saloanele din Spitalul de Pediatrie din Pitesti atesta faptul ca nu exista focar de infectie in acest spital.

In ultimele 5 zile, niciun copil din judetul Arges sau din alte zone ale tarii nu a mai fost raportat cu boala diareica grava.

"Ancheta epidemiologica va continua pentru a verifica posibilitatea existentei altor surse de alimente de origine animala (produse lactate nepasteurizate, carne de vita) care ar putea fi sursa imbolnavirii", se mentioneaza in acelasi comunicat.