Cartea "Investitii straine directe - vector al dezvoltarii economice" scrisa de Dan Voiculescu in Penitenciarul Rahova contine mai multe pasaje de text care par a fi copiate din alte carti, lucrari si documente de specialitate, fara ca respectivele pasaje sa fie puse intre ghilimele sau atribuite autorului in subsolul paginii - asa cum cer normele academice. Cartea a fost publicata in anul 2015 la Editura Niculescu si tiparita la tipografia trustului Intact, pe care Voiculescu il controleaza.

Dan VoiculescuFoto: danvoiculescu.net

Presupusul plagiat este lucrat atent. Autorul cartii intercaleaza bucati de text preluate din surse multiple. In unele cazuri, bucatile de text sunt preluate fara a efectua modificari, insa de cele mai multe ori sunt schimbate cuvinte sau sintagme cu altele sinonime, sunt adaugate semne de punctuatie, cuvinte de legatura si propozitii scurte care, in unele cazuri, au rolul de a lega continutul textului preluat de subiectul abordat in carte.

Cartea scrisa de Voiculescu dupa gratii in perioada 3 decembrie 2014 - martie 2015 (sursa) pare a fi un puzzle de 176 de pagini alcatuit din texte preluate, unele fara a fi citate, altele citate. In cazul pasajelor citate, au fost identificate peste 150 de referinte, tabele preluate din diverse publicatii economice si mai multe pasaje de text care par fi copiate din alte publicatii fara citare. Nu e clar cum a avut acces Voiculescu din inchisoare la atat de multe surse bibilorgrafice care nu pot fi consultate, multe dintre ele, online. Pe de alta parte, data fiind cantitatea mare de informatie preluata cu sau fara citare, nu mai este clar care este aportul autorului la "lucrarea stiintifica".

Hotnews a identificat mai multe pasaje care par a fi copiate din alte lucrari. In continuare va prezentam 7 dintre acestea.

1. Plagiatul de la paginile 52,55 si 56

Paragraful de debut al subcapitolului “2.4 Parteneriatul transatlantic pentru comert si investitii” din cartea lui Dan Voiculescu este aproape identic cu lead-ul/sapoul articolului “Uniunea Europeana: a patra runda de negocieri in cadrul Parteneriatului transatlantic”, scris de Rodica Velciu si publicat pe site-ul Institutului de Economie Mondiala (iem.ro), cel tarziu in data de 14 martie 2014, deci inainte de aparitia cartii. (vezi Nota 1).

  •  “Relatiile economice bilaterale dintre Uniunea Europeana si Statele Unite au facut obiectul unor negocieri indelungate, responsabilii politici ai celor doua parti incercand de-a lungul timpului sa ajunga la un acord bilateral care sa inlesneasca schimburile comerciale si sa intareasca relatiile economice dintre cele doua tari.”, se arata in articolul scris de Rodica Velciu si publicat pe iem.ro. 
  • “Relatiile economice bilaterale dintre Uniunea Europeana si Statele Unite au facut obiectul unor negocieri indelungate, responsabilii politici ai celor doua parti incercand de-a lungul timpului sa ajunga la un acord care sa stimuleze schimburile comerciale si sa intareasca relatiile economice dintre cele doua parti.”, scrie Voiculescu la pagina 52 din cartea mai sus amintita.

Dupa cum se poate observa, singurele diferentele dintre cele doua texte sunt inlocuirea cuvintelor “inlesneasca” si “tari” cu “stimuleze” si “parti”.

Din acelasi articol, in cartea scrisa de Dan Voiculescu se mai regasesc alte doua paragrafe care nu sunt deloc citate, in sensul ca nu sunt puse in ghilimele pasajele luate si nu este indicata nici sursa.

  • “Negociatorul-sef al UE, Ignacio Garcia Bercero, a declarat la finalul negocierilor ca, impreuna cu omologul sau din SUA, Dan Mullaney, s-a angajat sa analizeze modalitati care ar permite firmelor mai mici facilitarea accesului la avantajele oferite de TTIP.”, se arata in articolul Rodicai Velciu publicat inainte de aparitia cartii.

  • “Negociatorul-sef al UE, Igancio Garcia Bercero, a declarat la finalul rundei a patra a negocierilor ca, impreuna cu omologul sau din SUA, Dan Mullaney, s-a angajat sa analizeze modalitati care ar permite firmelor mici facilitarea accesului la avantajele oferite de TTIP.”, scrie Dan Voiculescu, in ultimul paragraf al paginii 55 din cartea sa.

Paragraful din articol pare a fi copiat aproape in integralitate de Voiculescu, fiind eliminat doar cuvantul “mai” din sintagma “firmelor mai mici”. Ultimul paragraf care pare a fi copiat din acest articol este redat in cartea lui Voiculescu fara nici o modificare, fiind pastrat fiecare cuvant si semn de punctuatie.

  •  “Demonstand ca isi respecta promisiunea de a consulta toate partile interesate in negocierile Acordului, Comisia a lansat in luna februarie 2014, Grupul consultativ TTIP, care reuneste experti in cadrul sindicatelor, al industriilor de profil si al grupurilor de consumatori si de protectie a mediului”, scrie Rodica Velciu.
  • “Demonstrand ca isi respecta promisiunea de a consulta toate partile interesate in negocierile Acordului, Comisia a lansat in luna februarie 2014, Grupul Consultativ TTIP, care reuneste experti din cadrul sindicatelor, al industriilor de profil si al grupurilor de consumatori si de protectie a mediului.”, se arata in cel de-al doilea paragraf de la pagina 56 din cartea scrisa de Dan Voiculescu.

Nota: Vezi captura in integralitate a articolului aici.

2. Plagiatul de la pagina 57 si 58

Paginile 57 si 58 par a fi copiate aproape in integralitate. Contributia autorului ar consta in adaugarea sau eliminarea unor semne de punctuatie, adaugarea si modificarea unor cuvinte sau expresii cu unele sinonimice si eliminarea si adaugarea unor propozitii care fac legatura intre fraze. Textul din paginile 57 si 58 pare a fi rezultatul imbinarii a trei surse care nu se regasesc in bibliografia cartii sau in notele de subsol.

Textul de la pagina 57 si jumatate din textul de la pagina 58 pare a fi preluat cu mici modificari, greu de sesizat la prima citire, dintr-un articol publicat in numarul 17 al revistei “Comert si Globalizare”, aparut in aprilie 2005 (inainte de aparitia cartii), intitulat “Libera circulatie a capitalurilor in Romania, intre globalizarea si integrarea in Uniunea Europeana”. Articolul este semnat de Ec. dr. Raluca Florentina Cretu de la Academia de Studii Economice din Bucuresti.

In continuare vom reda doar pasajele din text unde s-ar fi operat modificari. Restul textului poate fi urmarit consultand capturile din carte si din documentul pdf. De notat pasajele de mai jos sunt preluate fara ghilimele si fara a fi indicata sursa.

  • “Piata unica reprezinta cea mai importanta realizare a Uniunii Europene, avand la baza cele patru libertati fundamentale: libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor. Renuntarea la barierele din calea celor patru libertati este un proces gradual care continua si in momentul de fata, Comisia Europeana monitorizand constant noile reglementari, regulamente si practici nationale pentru a se asigura ca ele nu impun noi restrictii in calea acestor libertati.”, se arata in debutul articolului Ralucai Cretu, aparut in numarul 17/aprilie 2005 al Revista “Comert si Globalizare”. 
  • “Piata Unica reprezinta cea mai importanta realizare a Uniunii Europene, avand la baza cele patru libertati fundamentale libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor, inclusiv a investitiilor straine directe. Renuntarea la barierele in calea celor patru libertati este un proces gradual, care continua si in momentul de fata, Comisia Europeana monitorizand constant noile reglementari, regulamente si practici nationale pentru a se asigura ca ele nu impun noi restrictii in calea acestor libertati. “, se arata in primul paragraf din pagina 57. 
  • “Pana la aceasta data controlul miscarilor de capital a reprezentat un instrument de politica macroeconomica, in caz de dezechilibru al balantelor de plati, pentru cele mai multe state membre. (...) Acquis-ul comunitar, in domeniul liberei circulatii a capitalurilor, se bazeaza pe prevederile Tratatului Comunitatii Europene (TCE), precum si pe o serie de directive, recomandari si comunicari care pot fi structurate astfel: (...) De asemenea, acquis-ul comunitar cuprinde Recomandarile Comisiei Europene nr. 87/598, 88/590, 97/489 privind platile electronice, sistemele de plati, respectiv mijloacele de plata electronica.”, se arata in articolul scris de dr. Raluca Cretu. 
  • “Pana la aceasta data controlul miscarilor de capital a reprezentat un instrument de politica macroeconomica, in caz de dezechilibre ale balantelor de plati, pentru cele mai multe state membre. (...) Acquis-ul comunitar, in domeniu liberei circulatii a capitalurilor, se bazeaza pe prevederile Tratatului Comunitatii Europene (TCE), precum si pe o serie de directie, recomandari si comunicari. Dintre acestea, cele care au incidenta asupra investitiilor straine directe sunt enumerate mai jos: (...) - Recomandarile Comisiei Europene nr. 87/598, 88/590, 97/489 privind platile electronice, sistemele de plati, respectiv mijloacele de plata electronica. “, se arata in paginile 57 si 58 ale cartii “Investitiile straine directe – vector al dezvoltarii economice”.

Al doilea paragraf de la pagina 58 pare sa contina doua fraze pe care le regasim si in articolul "Obiective prioritare pentru activitatea Consiliului Concurentei, determinate pentru inchiderea negocierilor la Capitolul 6 "Politici in domeniul concurentei" ", scris de fostul presedintele Consiliului Concurentei Mihai Berinde si publicat in primul numar din 2004 al Revistei "Profil Concurenta" - deci inainte de publicarea cartii. Din articol par a fi preluate integral 3 fraze, singura contributie a autorului fiind completarea celei de-a doua cu expresia "inclusiv prin investitii straine directe".

  • "Politica Concurentei constituie o cerinta esentiala pentru buna functionare a unei piete. Premisa unei reforme bazate pe concurenta, este ca politica Concurentei sa fie principiul general de organizare a economiei. (...) Politica de concurenta nu se limiteaza doar la protejarea consumatorilor, ci vizeaza si stimularea abilitatii lor de a opera pe piata, in asa fel incat sa contribuie la procesul competitiv. In conditiile in care consumatorii pot face alegeri pe piata care vor afecta activitatile firmelor, atunci se poate vorbi de existenta unei piete care functioneaza pe criterii competitive.", se arata in articolul de deschidere al primului numar din 2004 al Revistei "Profil Concurenta".
  • "Politica Concurentei constituie o cerinta esentiala pentru buna functionare a unei piete. Premisa unei reforme bazate pe concurenta este ca politica concurentei trebuie sa fie principalul general de organizare a economiei. Politica de concurenta nu se limiteaza doar la protejarea consumatorilor, ci vizeaza si stimularea abilitatii lor de a opera pe piata, inclusiv prin investitii straine directe, in asa fel incat sa contribuie la procesul competitiv. In conditiile in care consumatorii pot face alegeri pe piata care vor afecta activitatile firmelor, atunci se poate vorbi de existenta unei pietei care functioneaza pe criterii competitive.", se arata in al doilea paragraf din pagina 58.

Pagina 58 mai contine un singur paragraf care este continuat in pagina 59. Acesta pare a fi preluat dintr-o lucrare intitulata "Politica in domeniul concurentei", elaborata in cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 in anul 2003 - cu 13 ani inainte de publicarea cartii.

Dan Voiculescu elimina din textul original sintagma "de a fi" si prescurtarea expresiei "politici in domeniu concurentei" pe care o regasim intre paranteze astfel: "(PDG)".

  • "Ratiunea principala de a fi a politicii in domeniul concurentei (PDC) este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piata si concurenta in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Totodata, principiul economiei de piata deschise nu implica existenta unei atitudini pasive fata de modul de functionare al pietelor, ci dimpotriva, impune mentinerea unei vigilente constante, pentru a permite mecanismelor pietei sa functioneze corect. Acest lucru devine cu atat mai necesar in actualul context mondial, al globalizarii, caracterizat prin adancirea integrarii la nivelul pietelor.", se arata in introducerea lucrarii "Politica in domeniul concurentei" (pag. 3 in documentul pdf). 
  • "Ratiunea principala a politicii in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piata si concurenta in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Totodata, principiul economiei de piata deschise nu implica existenta unei atitudini pasive fata de modul de functionare al pietelor, ci dimpotriva, impune mentinerea unei vigilente constante, pentru a permite mecanismelor pietei sa functioneze corect. Acest lucru devine cu atat mai necesar in actualul context mondial, al globalizarii, caracterizat prin adancirea integrarii la nivelul pietelor.", se arata in ultimul paragraf din pagina 58, continuat in pagina 59. 

3. Plagiatul de la paginile 61, 62 si 63

Paragraful al doilea din pagina 61 pare si el preluat din lucrare "Tendinte in domeniul fluxurilor mondiale de investitii straine directe: realitati si provocari pentru Romania", publicata pe site-ul Institutului de Economie Mondiala (iem.ro) cel tarziu in data de 12 aprilie 2013 - deci, inaintea publicarii cartii lui Voiculescu - (vezi nota 2) si semnata de Dr. Marcel Moldoveanu, Dr. Florin Bonciu si Mirela Simion.

Dupa cum se poate observa, paragraful pare a fi prelucrat prin adaugarea cuvintelor "totodata", "accelerator", "cele" si "chiar", eliminarea a doua elemente dintr-o enumeratie redata intre paranteze, atat in textul original cat si in textul lui Voiculescu, a cuvantului "implicit" prin inserarea propozitiei "inclusiv pentru factorii de productie noi, acceptati de teoria economica (stiinta, tehnologie, cunoasterea in general) si".

  • "Ca forma de manifestare a capitalului, ISD au un rol de catalizator pentru ceilalti factori de productie (resurse naturale si umane, stiinta si tehnologia etc.) si potenteaza implicit prin efecte de antrenare si completare, capitalul autohton la ansamblul economiilor, fie ele dezvoltate, in tranzitie sau in dezvoltare.", se arata in pagina 2 a lucrarii "Tendinte in domeniul fluxurilor mondiale de investitii straine directe: realitati si provocari pentru Romania".
  • "Ca forma de manifestare a capitalului, ISD au, totodata, rol de catalizator/accelerator pentru ceilalti factori de productie clasici (resurse naturale si cele umane), inclusiv pentru factorii de productie noi, acceptati de teoria economica (stiinta, tehnologie, cunoasterea in general) si potenteaza chiar, prin efecte de antrenare si completare, capitalul autohton in toate economiile, fie ele dezvoltate, in tranzitie si dezvoltare."

In pagina urmatoare (62), un alt fragment pare a fi copiat din lucrarea unui (fost) student de la Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene din cadrul Universitatii Romano-Americana, coordonata de profesorul Florin Bonciu. Lucrarea "Evolutia investitiilor directe in Romania intre anii 1990-2000", scrisa de Alexandru Budurescu, este publicata pe site-ul scritub.com cel tarziu in data de 4 decembrie 2014 - deci, inainte de publicarea cartii scrise de Voiculescu (vezi nota 3). Metoda de prelucrare a fragmentului ramane aceeasi, fiind inlocuite cuvinte simple precum "la" cu "asupra" sau cum ar fi sintagma "Aceasta deoarece investitia straina" cu una sinonimica "Explicatia consta in faptul ca investitorul strain".

  • "In cazul unei investitii noi, contributia la cresterea economica este evidenta prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe in economie. In cazul participarii unui investitor strain la privatizare, efectul pozitiv la cresterea economica ramane, chiar daca, de cele mai multe ori, preluarea unei intreprinderi de catre investitori a insemnat reducerea numarului de locuri de munca. Aceasta deoarece investitia straina, chiar daca restrange activitatea, mentine un agent economic care in alte conditii poate nu ar fi supravietuit pe termen lung.", se arata in lucrarea "Evolutia investitiilor directe in Romania intre anii 1990-2000". 
  • "In cazul investitiei noi, contributia la cresterea economica este evidenta, prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe in economie. In cazul participarii la privatizare, efectul pozitiv asupra cresterii economice ramane, chiar daca, de cele mai multe ori, preluarea unei intreprinderi de catre investitorul strain a insemnat reducerea numarului de locuri de munca. Explicatia consta in faptul ca investitorul strain, chiar restrangand activitatea, a mentinut viabil un agent economic care altfel probabil ca nu ar fi supravietuit pe termen lung in noul climat economic concurential.", se arata in pagina 62 a cartii scrisa la Dan Voiculescu.

La pagina 63 apare un alt paragraf, care pare a fi preluat din aceeasi lucrare.

  • "Anumite tipuri de privatizare pot necesita volume mari de capital si capacitatea de a realiza analize economice complexe. Investitorii pot contribui in acest sens, nu numai prin posibilitatile lor de a mobiliza sume mari de bani pentru cumpararea unei intreprinderi dar si prin posibilitatea de a face investitii ulterioare si a obtine o eficienta rapida prin intreprinderile privatizate.", se mai arata in lucrarea publicata pe scritub.com
  • "Anumite tipuri de privatizare necesita volume mari de capital si capacitatea de a realiza analize economie complexe. Investitorii straini pot contribui in acest sens, nu numai prin posibilitatea lor de a mobiliza sume mari de bani pentru cumpararea unei intreprinderi, dar si prin posibilitatea de a face investitii ulterioare si de a eficientiza rapid intreprinderea privatizata.", se arata in pagina 63 a cartii lui Voiculescu.

Puteti consulta captura integrala a site-ului aici.

4. Plagiatul de la pagina 88

Un alt paragraf suspect de plagiat apare la pagina 88. Lucrarea din care a fost extras paragraful este intitulata "Contributia ISD la dezvoltarea economiei romanesti" si a fost publicata pe site-ul scrigroup.com cel tarziu in data 25 mai 2012 - prin urmare, inainte ca Voiculescu sa isi publice cartea vezi nota 4). Numele autorului lucrurarii nu este specificat.

  • "In raport cu investitorul strain, cel mai adesea, firmele gazda utilizeaza echipamente si tehnologii uzate fizic si moral care determina o productivitate redusa si conduc la realizarea unor produse de nivel calitativ inferior. Acest fapt reduce capacitatea firmelor in cauza de a concura pe piata internationala si implicit de a incasa valuta din export. Prin intermediul investitiilor straine directe investitorul va aduce tehnologii avansate, know-how si tehnici de productie moderne. Totodata, aceasta infuzie de tehnologie poate avea si efecte de antrenare in economie prin stimularea inovarii locale sau difuzarea tehnologiilor moderne si in alte firme decat cele in care s-a facut investitia initiala.", se arata in documentul.
  • "In raport cu investitorul strain, cel mai adesea, firmele gazda utilizeaza echipamente si tehnologii uzate fizic si moral care determina o productivitate redusa si conduc la realizarea unor produse de nivel calitativ inferior. Acest fapt reduce capacitatea firmelor in cauza de a concura pe piata internationala si implicit de a avea un nivel ridicat al incasarilor valutare din export. Prin investitii straine directe, investitorul va aduce tehnologii avansate, know-how si tehnici de productie moderne. Totodata, aceasta infuzie de tehnologie are de regula efecte de antrenare in economia respectiva prin stimularea inovarii locale sau difuzarea tehnologiilor moderne si in alte firme decat cele in care s-a realizat investitia initiala.", se arata in pagina 88. 

Puteti consulta captura in integralitate aici.

5. Plagiatul de la pagina 95

Aceeasi tehnica de preluare fara citare sau atribuire si cu efectuarea de mici modificari prin inlocuirea unor sintagme sau cuvinte cu altele similare pare a fi folosita si intr-un paragraf de la pagina 95. Lucrarea din care textul pare a fi "imprumutat" se numeste "Deschiderea contului de capital in Romania: Cat de mult si cat de repede?" si a fost publicata pe 30 septembrie 2002 (cu 14 ani inainte de publicarea cartii lui Dan Voiculescu), sub semnatura lui Daniel Daianu (ASE), Ion Dragulin, Liviu Voinea (BNR) si Radu Vranceanu (ESSEC, Departamentul de Economie),

  • "In anii 90 s-a inregistrat o schimbare dramatica in rau a evolutiei multor economii emergente: Mexic (1994), apoi Thailanda, Filipine, Indonezia, Korea si Malaysia (1996-1997), Bulgaria (1997), Rusia (1998), Turcia (2000) si Argentina (2001). Crizele valutare si financiare au aratat volatilitatea extrema a sentimentelor investitorilor; trecerea de la un optimism nestirbit la cel mai negru pesimism s-a petrecut in numai cateva zile, fiind urmata de colapsul imediat al monedelor si burselor locale si de o recesiune de durata insotita de fuga capitalului (intrarile nete de capital s-au transformat in iesiri nete).", se arata in pagina 6 a lucrarii publicata pe 30 septembrie 2002.
  • "In anii 90 s-a inregistrat o astfel de evolutie negativa in multe economii emergente: Mexic (1994), apoi Thailanda, Filipine, Indonezia, Korea si Malaysia (1996-1997), Bulgaria (1997), Rusia (1998), Turcia (2000) si Argentina (2001). Crizele valutare si financiare au aratat volatilitatea extrema a sentimentelor investitorilor; trecerea de la un optimism exagerat la pesimism s-a petrecut in numai cateva zile, fiind urmata de colapsul imediat al monedelor si burselor locale si de o recesiune de durata insotita de iesirea capitalului (intrarile nete de capital s-au transformat in iesiri nete). ", se arata in pagina 95 a cartii publicata de Voiculescu in anul 2015.

6. Plagiatul de la pagina 121

Paragraful care pare a fi plagiat difera de presupusa sursa a textului prin doar doua virgule, introduse in cartea lui Voiculescu pentru a izola un pasaj din text. Astfel, primul paragraf al textului din pagina 121 (cu exceptia celor doua virgule) pare a fi copiat din lucrarea "Efectele si rolul investitiilor straine directe in Romania", publicata cel tarziu in data de 22 octombrie 2013 - prin urmare, inainte de aparitia cartii - (vezi nota 5) pe site-ul rasfoiesc.com. Autorul lucrarii nu este mentionat pe site-ul in cauza si nici nu a putut fi identificat.

  • "Cel mai pronuntat efect al competitiei asupra fluxurilor de investitii este inghetarea reglementarilor de mediu la un nivel mai scazut de protectie. Tarile se tem ca prin luarea unei decizii unilaterale referitoare la cresterea standardelor de mediu o sa riste sa piarda un avantaj competitiv in favoarea unor tari cu reglementari avand standarde mai scazute. Cu alte cuvinte, angajamentele de mediu isi pierd valoarea pentru motive care sunt legate de atragerea investitiilor. (...) O varietate de factori pot face ca investitiile straine directe sa aiba un impact negativ asupra tarii gazda. Impactul investitiilor straine depinde de sectorul in care investitiile au loc si de mediul legislativ, social si economic in care investitiile au loc.", se arata in lucrarea publicata pe rasfoiesc.com.
  • "Cel mai pronuntat efect al competitiei asupra fluxurilor de investitii este inghetarea reglemetnarilor de mediu la un nivel mai scazut de protectie. Tarile se tem ca, prin luarea unei decizii unilaterale referitoare la cresterea standardelor de mediu, o sa riste sa piarda un avantaj competitiv in favoarea unor tari cu reglementari avand standarde mai scazute. Cu alte cuvinte, angajamentele de mediu isi pierd valoarea pentru motive care sunt legate de atragerea investitiilor. O varietate de factori pot face ca investitiile straine directe sa aiba un impact negativ asupra tarii gazda. Impactul investitiilor straine depinde de sectorul in care investitiile au loc si de mediul legislativ, social si economic in care investitiile au loc.", se arata in pagina 121 a cartii scrisa de Voiculescu. 

7. Plagiatul de la pagina 109

Pagina 109 contine fragmente suspecte de plagiat. Ele ar fi fost "inspirate" de cartea "Economia Mondiala" scrisa de Sterian Dumitrescu si Ana Bal, publicata la Editura Economica, in 1997. Curios este ca autorul cartii scrisa de Dan Voiculescu mentioneaza aceasta sursa chiar in subsolul paginii 108, prin indicatorul 102, care este atribuit unei fraze incepute pe pagina 107 si incheiata la inceputul paginii 108. Aceasta sursa nu este mentionata din nou, asa cum ar trebui, si in subsolul paginii 109.

Dupa cum puteti observa in exemplul de mai jos, de aceasta data, operarea de modificari asupra textului pare a fi mai atent lucrata, fiind eliminate sau reformulate mai multe propozitii, insa structura si elementele de substanta ale textului care pare a fi preluat ramane intacta prin pastrarea notiunilor definite sau rescrierea acestora cu pastrarea sensului.

  • "In plan economic, au fost reconstruite institutii si mecanisme proprii economiilor capitaliste, care disparusera sau functionau atrofiat in economiile de comanda. De asemenea, a fost redefinit rolul statului in economie. Transformarea sistemica a constat, in fapt, in efectuarea a trei categorii de modificari: 

    a) modificari institutionale si structurale (crearea institutiilor specifice pietei, reforma proprietatii, reforma fiscala, reforma sistemului financiar-bancar s.a.); 

    b) dereglementarea economiei si crearea pietelor concurentiale (prin masuri si politici de liberalizare a preturilor, a cursului de schimb, a comertului exterior, a fluxurilor externe de capital, in primul rand al celor de investitii straine directe);  

    c) realizarea macrostabilitatii economice (prin politici monetare si fiscale restrictive).", se arata in capitolul 7 al cartii "Economia Mondiala", disponibil pe site-ul biblioteca-digitala.ase.ro. (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=482&idb=) 
  • "In plan economic, era deci necesara reconstituirea unor institutii si mecanisme proprii economiei de piata, care disparusera sau functionau atrofiat in economiile de comanda. Transformarea sistemica presupunea in fapt atingerea a trei obiective 

    - Modificari institutionale si structurale;  

    - Dereglementarea economiei si crearea pietelor concurentiale, prin politici si masuri de liberalizare a preturilor, cursului de schimb, comertului exterior; 

    - Asigurarea stabilitatii macroeconomcie.", se arata in pagina 109 a cartii lui Dan Voiculescu.

Nota: Capitolul 7 al cartii "Economia mondiala" poate fi consultat aici. Cartea in integralitate poate fi consultata pe site-ul biblioteca-digitala.ase.ro.

  • Cum au fost identificate pasajele suspecte de plagiat?

Cartea "Investitiile straine directe -Vector al dezvoltarii economice" a fost scanata si procesata cu un sof specializat in recunoasterea optica a caracterelor (OCR), pentru a obtine textul in format digital. Textul astfel obtinut a fost impartit in propozitii iar propozitiile impartite in mai multe parti. Partile au fost introduse in motoarele de cautare clasice (Google, Bing) si astfel identificate site-uri web care contin fragmente similare sau identice.

Citeste si: Geniul de la Rahova. A scris 7 carti simultan din totalul de 10, a executat separat ore de munca astfel ca vara viitoare iese din inchisoare/ Cum este protejat Dan Voiculescu de Administratia Nationala a Penitenciarelor

  • Note

1.Site-ul Institutului de Economie Mondiala nu afiseaza data de publicare a articolelor. Data publicarii articolului “Uniunea Europeana: a patra runda de negocieri in cadrul Parteneriatului transatalantic” a fost stabilita prin folosirea unor instrumente de cautare avansate ale motorului de cautare Google. Puteti examina cautarea accesand acestlinksau consultand captura de mai jos.

2.Pentru obtinerea datei la care a fost publicata lucrarea pe site-ul Institutului de Economie Mondiala a fost folosita aceeasi metoda prezentata in nota 1. Puteti examina cautarea accesand acestlinksau consultand captura de mai jos.

3.Site-ul scritub.com nu afiseaza data la care a fost publicata lucrarea. Pentru datarea materialului a fost folosita o platforma online denumita "Internet Archive Way Back Machine", disponibila pe site-ul archive.org/web. Acesta platforma a salvat de-a lungul timpului 462 de miliarde de pagini web. Pentru pagina web scritub.com/economie/finante/Efectele-pe-care-leau-avut-inv2135182017.php, unde se regaseste paragraful citat, "Internet Archive Way Back Machine" a salat o captura in data de 4 decembrie 2014. Aceasta poate fi consultata accesand urmatorul link.

4.Site-ul scrigroup.com nu afiseaza data la care a fost publicata lucrarea. Pentru datarea lucrarii a fost folosita aceeasi metoda ca si in cazul prezentat in nota 3. Astfel, Internet Archive Way Back Machine a realizat de-a lungul timpului doua capturi ale paginii web scrigroup.com/afaceri/economie/CONTRIBUTIA-ISD-LA-DEZVOLTAREA21416.php. Prima captura a fost realizata in data de 25 mai 2012 si contine paragraful prezentat in acest articol. Puteti consulta captura accesand urmatorullink.

5.Site-ul rasfoiesc.com nu afiseaza data la care a fost publicata lucrarea. Pentru datarea lucrarii a fost folosita metoda prezentat in nota 3. Internet Archive Way Back Machine a realizat 5 capturi ale paginii web rasfoiesc.com/business/afaceri/EFECTELE-SI-ROLUL-INVESTITIILO66.php, prima fiind realizata in data de 22 octombrie 2013. Puteti consulta captura accesand urmatorullink.