Sindicatele din educatie reactioneaza la ideea introducerii de criterii de performanta, inclusiv in invatamant, prin legea salarizarii bugetare. "Salariatii din invatamant considera ca va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanta profesionala, in conditiile in care nu exista standarde nationale de evaluare a competentelor", sustine Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant. "Este utopic sa vorbim despre 'performanta didactica', atata timp cat programele scolare sunt complet depasite", si nu exista instrumente care sa poata cuantifica corect "progresul scolar al elevilor" - sunt cateva dintre argumentele pe care le folosesc sindicalistii FSLI.
Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) informeaza ca "s-a anuntat public ca Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice va elabora proiectul legii salarizarii unitare pana in data de 10 februarie a.c., lege care sa aiba la baza conceptul de 'performanta profesionala', criteriu in functie de care sa se stabileasca nivelul salariilor. Salariatii din invatamant considera ca va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanta profesionala, in conditiile in care nu exista standarde nationale de evaluare a competentelor".
"In sistemul de educatie, de exemplu, principalul indicator - in functie de care ar putea fi stabilita performanta didactica - este progresul scolar al elevilor, numai ca, din pacate, nu exista instrumente care sa-l poata cuantifica corect. Nu trebuie omis si faptul ca exista diferente mari intre unitatile de invatamant din mediul rural si din mediul urban in ceea ce priveste baza materiala, dar trebuie avuta in vedere si conditia socio-profesionala diferita a populatiei, in functie de mediu (urban/rural), dar si de zona geografica, care au legatura directa cu performanta scolara", sustin sindicalistii.
FSLI continua ca "este utopic sa vorbim despre 'performanta didactica', atata timp cat programele scolare sunt complet depasite si neadecvate la cerintele actuale de pe piata muncii".
"Avand in vedere timpul foarte scurt in care se intentioneaza sa fie elaborat acest proiect de lege, solutia realista ar fi ca punctul de plecare sa il reprezinte proiectul elaborat in toamna anului trecut si, eventual, sa se introduca criterii suplimentare fata de cele existente, pentru acordarea premiilor individuale", se arata in comunicatul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
In ceea ce priveste grila de salarizare pentru invatamant, reprezentantii FSLI sustin ca "unul dintre indicatorii cei mai relevanti care trebuie avuti in vedere la stabilirea salariilor din invatamant este 'P.I.B.-ul per capita'".
"In acest moment P.I.B.-ul per capita in Romania este de aproximativ 35.000 lei. Raportat la acest indicator, salariile profesorilor debutanti din Romania - 18.900 lei/an reprezinta 53%, iar salariul maxim - 41.800lei/an inseamna 118%", spun sindicalistii.
Potrivit FSLI, in alte tari europene nivelul salariilor minime, raportate la acelasi indicator, este:
- 179% in Muntenegru;
- 152% in Germania;
- 139% in Spania;
- 126% in Grecia etc.
In ceea ce priveste nivelul salariilor maxime, raportate la P.I.B.-ul per capita, acesta este:
- 306% in Cipru;
- 284% in Muntenegru;
-261% in Portugalia;
- 206% in Germania etc, potrivit FSLI.
"In prezent, salariul mediu in invatamant este cu aproximativ 45% mai mic decat salariul mediu din administratie si ordine publica si reprezinta doar 25% din salariul magistratilor, situatie absolut anacronica, in conditiile in care aproximativ 80% din salariatii din invatamant au studii superioare", avertizeaza sindicalistii.
Acestia sunt de parere ca principiile de baza care ar trebui sa stea la baza constructiei noii grile de salarizare din invatamant sunt urmatoarele:
- Salariul de baza al profesorului debutant sa reprezinte 150% fata de salariul minim pe economie;
- Dupa 15 ani de activitate didactica sa se poata ajunge la un salariu care sa reprezinte o crestere de 75% fata de salariul debutantului;
- Salariul de baza maxim al unui profesor sa reprezinte 150% fata de salariul profesorului debutant si sa poata fi atins dupa 25 de ani de activitate didactica. Aceasta presupune existenta urmatoarelor trepte de salarizare, avand in vedere si faptul ca definitivarea in invatamant se poate obtine dupa un an de predare efectiva la catedra:
- pana la 1 an;
- 1- 5 ani;
- 5 - 10 ani;
- 10 - 15 ani;
- 15 - 20 de ani;
- 20 - 25 de ani;
- peste 25 de ani.
- Salariul de baza al invatatorului/educatorului cu studii medii sa reprezinte 80% din salariul profesorului.
"Aceasta reducere a numarului de transe de salarizare se impune, avand in vedere ca invatamantul este singurul domeniu unde nivelul maxim de salarizare se poate atinge dupa 40 de ani de activitate, iar numarul acestor cadre didactice este de aproximativ 3.000 la nivel national", mai spun sindicalistii.
Acestia sustin ca "subfinantarea a condus la degradarea alarmanta a statutului social al personalului din sistemul educational. Din cauza salarizarii umilitoare, calitatea profesionala a dascalilor care au intrat in sistem in ultimii ani a scazut constant, ceea ce a avut drept consecinta scaderea calitatii actului instructiv-educativ".
FSLI aminteste ca, in prezent, "dupa majorarea salariala de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de aproximativ 1.100 de lei, iar al unui profesor la final de cariera este de aproximativ 2.400 de lei".
2
7
