CEDO decide despagubirea a 8 revolutionari romani pentru nesolutionarea dosarului Revolutiei. Cristian Paturca, mort din anul 2011, printre cei despagubiti
CEDO a dat, marti, o noua decizie de condamnare a Romaniei pentru nesolutionarea dosarului Revolutiei intr-un termen rezonabil, la o plangere formulata in 2008 de Carmen Doroteia Alexandrescu, Ion Baroiu, Iosif Balas-Salcoci, Stefan Boran, Marin Dinca, Laura Veronica Stoica, Vladimir Ciobanu si Cristian Paturca.
CEDO arata ca, intre 21 si 23 decembrie 1989, petentii au luat parte la demonstratiile de la Bucuresti care au dus la caderea regimului comunist. In 1990, cand procurorii militari au deschis o ancheta privind reprimarea violenta a demonstratiilor, petentii au fost audiati ca martori si s-au constituit parte civila in dosarul care, in 2008, tot nu era solutionat.
Reclamantii au fost, de asemenea, si victime ale Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, care constituie subiectul unui alt dosar penal deschis tot in 1990.
Cei sapte reclamanti au invocat in fata CEDO incalcarea articolului 6 din Conventia europeana a drepturilor omului - dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil - in legatura cu durata anchetei in cazul evenimentelor din decembrie 1989. Curtea a constatat ca a fost incalcat respectivul articol si a dispus ca reclamantii sa primeasca fiecare cate 2.400 de euro cu titlul de prejudiciu moral.
Pe 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instantei supreme au clasat dosarul Revolutiei din decembrie 1989, in care au fost facute cercetari privind moartea a 709 oameni si ranirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost impuscati si 924 de retinuti.
In absenta unor decizii de condamnare si acordare de despagubiri , fosti revolutionari sau urmasi ai acestora s-au plans la CEDO, care a dat, de-a lungul timpului, mai multe decizii de condamnare a Romaniei, obligata sa plateasca despagubiri de peste 1 milion de euro.
In 27 ianuarie 2015, Romania a fost condamnata la CEDO sa plateasca 832.500 de euro catre 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestatiilor contra regimului comunist din decembrie 1989.
Tot anul acesta, in aprilie, CEDO a hotarat ca statul roman sa plateasca 15.000 de euro vaduvei unui barbat omorat in timpul Revolutiei, la Bucuresti, in casa, de un glont care a trecut prin fereastra.
In luna mai, CEDO a decis despagubirea cu 60.000 de euro a patru ucraineni care au cazut victime zvonurilor din timpul Revolutiei privind venirea teroristilor sa reinstaureze regimul comunist, o femeie pierzandu-si viata impuscata de soldati romani.
Pe 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul roman sa plateasca 45.900 de euro unui numar de 34 de fosti revolutionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.
In martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul roman sa acorde despagubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revolutiei de la Timisoara din decembrie 1989.
In mai 2011, CEDO a hotarat, in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane, pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in "dosarul Revolutiei", ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, precum si de 6.000 de euro presedintelui asociatiei, Teodor Maries.
In martie 2011, alti cinci romani au castigat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul deschis statului roman in care reclamau ineficienta autoritatilor in investigarea reprimarii violente a demonstratiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioada de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucuresti sa-i despagubeasca pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.
Pe 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul roman la plata a 25.000 de euro despagubiri catre familia maiorului de Militie Aurel Agache, care a fost ucis in decembrie 1989, de manifestantii impotriva regimului condus de Nicolae Ceausescu.
Pe 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despagubirea timisorenilor Horia Teodor Sandru, Stefan Raducan, Silvia Benea si Daniela Grama cu cate 5.000 de euro, dupa ce acestia au reclamat incalcarea dreptului la un proces echitabil intr-un termen rezonabil.

Fascinanta legătură dintre spionaj și tehnologie: de la datele stocate în ADN-ul uman, la falsul turn GSM din aeroport care-ți fură informațiile din telefon
Dan Amariei, la 20 de ani de la lansarea albumului Omul cu Șobolani – „Ne punem în cap”: „Existau niște locuri cu un farmec mișto, cum ar fi Lăptăria sau Motoarele, genul de locuri care nu cred că vor mai exista vreodată”
VIDEO REPORTAJ Libearty Sanctuary, cel mai mare sanctuar de urși bruni din Europa/ Care este populația reală de urși? Cât de mare ar trebui să fie ea?
Paradoxul pandemiei: internările s-au prăbușit în 2020, dar numărul infecțiilor nosocomiale a crescut față de 2019 - date oficiale la nouă luni
De ce căutăm urme de viață pe Marte și ce ar însemna pentru omenire dacă le-am găsi
O gasca mare de golani ce-au alungat sclavia
Noi nu ne-am confundat nicicand cu oamenii de bine
Veniti si neocomunisti si fara de rusine.
Refren:
Mai bine haimana, decat tradator
Mai bine huligan, decat dictator
Mai bine golan, decat activist
Mai bine mort, decat comunist.
Vrem libertate, nu comunism si nici schimbari de forma
Si de aceea securisti, sa nu ne puneti norma.
http://Versuri.ro/w/ldige
Noi nu vrem neocomunism nici neolibertate
Democratii originale si nici minciuni sfruntate.
Ne-ati intrebat ce vrem aici, dar stie toata tara
Noi sustinem punctul 8 de la Timisoara.
A cazut 473, ce tinea TVR
Legata in lanturile ei, dar tot degeaba e.
Alegeri fara comunisti, fara nomenclatura
Si nu va temeti de golani fara coloratura.
Din cei care-au murit aici, ne-am reintors naluci
Sa nu mai fie cum a fost, macelul de atuncï.