Zi decisiva la Chisinau. Parlamentul va examina motiunea de cenzura privind demiterea Guvernului Strelet
Potrivit Regulamentului Parlamentului, motiunea de cenzura se adopta cu votul a cel putin 51 de parlamentari.
In cazul in care documentul va fi respins, deputatii socialisti si comunisti, semnatarii acestei motiuni, nu vor putea initia, in cadrul aceleiasi sesiuni parlamentare, o noua motiune de cenzura pe acelasi motiv. Iar, in cazul adoptarii documentului, primul-ministru va prezenta in termen de cel mult trei zile, sefului statului, demisia Guvernului. PUBLIKA.MD aminteste ca nici precedentele cabinete de ministri nu au scapat de motiuni de cenzura.
Acestea au fost depuse de catre deputatii comunisti.
In urma unei motiuni, a picat Guvernul Filat. Executivul condus de Iurie Leanca a rezistat insa de trei ori. In data de 5 martie 2013, Guvernul condus de Vlad Filat a primit vot de neincredere din partea deputatilor. Pentru demiterea Executivului s-au pronuntat 54 de parlamentari. Motiunea de cenzura a fost depusa de catre comunisti, care au invocat acte de coruptie din partea membrilor Executivului.
Nu au votat pentru acea motiune a PCRM liberal-democratii si liberalii. Dupa jumatate de an, mai exact, in data de 22 octombrie, si Guvernul Leanca a fost pus in situatia de a face fata unei motiuni de cenzura, din nou la initiativa comunistilor. De aceasta data, alesii PCRM au fost nemultumiti de instalarea oficiilor Biroului de Migratie si Azil la frontiera administrativa cu regiunea transnistreana.
Motiunea a fost insa respinsa cu majoritate de voturi. Pentru ea au votat doar 34 de deputati comunisti si trei socialisti. Nici doua luni nu au trecut, ca in Parlament a si fost examinata o noua motiune de cenzura, depusa iarasi de PCRM. Comunistii s-au suparat ca Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, parafat la Vilnius, era in limba engleza. Motiunea de cenzura a adunat insa doar 35 de voturi din cele 51 necesare.
In data de 3 aprilie 2014, cabinetul Leanca a trecut inca o proba de foc, pusa la cale de comunisti. Guvernul a ramas, iar motiunea a picat, fiind sustinuta de doar 40 de deputati. PCRM a cerut demiterea Executivului pe motiv ca premierul Leanca ar fi decis de unul singur ca Moldova sa se alinieze sanctiunilor UE impotriva unor fosti oficiali din Ucraina si Rusia.

În spatele cifrelor (și al scandalurilor politice). Mărturii despre suferință și deznădejde în pandemie: „I-am dat prima palmă copilului”
S&P modifică perspectiva la stabilă, de la negativă/ De ce ar trebui să ne intereseze ratingul
Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta
INTERVIU Pentru noi, roboții sunt soluții la probleme. Am învățat cum să primim un refuz și cum să câștigăm încrederea celor care investesc în noi / Doi elevi, despre pasiunea lor
Vaccinarea nu este suficientă. Economist român care locuiește la Londra, despre “lecția britanică”
Odata cu arestarea lui Filat, se redistribuie cartile pe dreapta spectrului politic, principalul beneficiar parand a fi fostul premier Leanca.
Se vorbeste de dezertarea unor deputati ai PLDM (partidul liberal al lui Filat) si realizarea unui compromis intre liberalii unionisti ai lui Ghimpu (care vor refuza sa participe la vot), intre liberalii lui Leanca (partidul Popular European), democratii lui Lupu (partid de orientare social-democrata, are acord semnat cu PSD) si liberal-democratii dezertori.
Varianta mai putin probabila este constituirea unei alianta "de stanga" ce ar include social-democratii lui Lupu, comunistii lui Voronin (partid suveranist-moldovenist) si socialistii lui Dodon (partid suveranist pro-rus si anti-unionist).
Avantajele numirii lui Leanca (daca Strelet va fi totusi demis) sunt numeroase:
-impresia in opinia publica ca se continua "curatenia" la nivel inalt si amicii lui Filat sunt indepartati de la putere;
-se continua si drumul pro-european (Leanca e reformist moderat si bine vazut la Bruxelles, are relatii excelente cu guvernul de la Bucuresti).
-se da semnal pt investitori, pt FMI, ca R.Moldova va aplica reformele necesare.
-apare o noua dinamica intre partidele de dreapta, Leanca avand la un moment dat o foarte mare popularitate printre electori.
R.Moldova, al doilea stat din Europa in care limba oficial e romana, are peste 3 milioane etnici romani (circa 80% din populatie) si 700.000 etnici apartinand minoritatilor ucraineana, rusa, gagauza (crestini turcofoni), bulgara, etc), o suprafata de peste 30.000km2 (6-7 judete romanesti).
PIB-ul fiind doar 3% din cel al Romaniei, R.Moldova ar fi usor de integrat economic, dar exista blocaje politice si diplomatice.