Elevii din Romania au un grad scazut de incredere ca pot rezolva probleme de matematica, atunci cand au de-a face cu o ecuatie de genul 3x+5=17. Este vorba despre elevii de 15 ani care au participat la testele PISA si care au si avut rezultate in concordanta cu propriile asteptari: raspunsurile au plasat elevii romani pe locul 45 din 65, in 2012. Cei mai increzatori ca pot rezolva aceasta ecuatie au fost adolescentii din Shanghai, de altfel primii si in rezultatele obtinute. Concluzia apartine unui studiu publicat recent de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. O surpriza vine din partea Finlandei, aflata dupa Romania cand vine vorba despre increderea elevilor in rezolvarea unui astfel de exercitiu.
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a publicat un studiu, bazat pe rezultatele PISA 2012, referitor la increderea elevilor din 62 de tari si economii in capacitatea lor de a rezolva probleme de matematica. Amintim ca testele PISA sunt administrate elevilor de 15 ani, iar in 2012 la aceasta testare au participat 5.250 de elevi de 15 ani din Romania. Detalii aici
In cadrul testelor PISA 2012, elevii au fost intrebati daca se simt increzatori ca pot rezolva o serie de cerinte de matematica pura si aplicata.
Sarcinile au inclus:
- sa foloseasca mersul trenurilor pentru a afla cat timp este necesar pentru a ajunge dintr-un loc in altul
- sa calculeze cu cat ar fi un TV mai ieftin, dupa un discount de 30%
- sa calculeze de cati metri patrati de dale este nevoie pentru a acoperi o podea
- sa calculeze rata de consum de benzina a unei masini
- sa inteleaga grafice prezentate in ziare
- sa gaseasca distanta efectiva dintre doua locuri de pe harta cu o scara de 1:10 000
- sa rezolve ecuatii precum 3x+5=17 si 2(x+3)=(x+3)(x-3)
In clasamentul increderii, atunci cand elevii au avut in fata o ecuatie, Romania ocupa locul 40 din 62. Rezultatele de la testarea PISA propriu-zisa ne-au clasat pe locul 45 din 65.
Romania se afla sub media OCDE atat la rezultate, cat si la increderea elevilor in capacitatea lor de a rezolva testele, dar interesant este ca dupa noi se situeaza Finlanda, tara cu un sistem de educatie foarte apreciat si care in topul PISA 2012 a ocupat locul 12. Autorii studiului nu ofera, insa, si o explicatie a diferentelor dintre auto-perceptie si rezultatele finale.
Procentul elevilor care au spus ca se simt 'increzatori' sau 'foarte increzatori' in rezolvarea unei ecuatii precum 3X+5=17, daca elevii au spus ca au intalnit cerinte similare:
Click pe graficul de mai jos:
Procentul elevilor care au spus ca se simt 'increzatori' sau 'foarte increzatori' ca vor gasi distanta actuala dintre doua locuri, pe o harta cu o scara de 1:10 000, daca elevii au spus ca au intalnit cerinte similare:
Click pe graficul de mai jos:
Potrivit studiului, exista o legatura puternica intre gradul de incredere pe care il au elevii ca pot sa rezolve anumite probleme de matematica si varietatea de exercitii pe care le-au rezolvat la scoala.
O alta concluzie a cercetarii se refera la modul in care asteptarile parintilor influenteaza rezultatele scolare ale copiilor: elevii ai caror parinti se asteapta ca ei sa fie admisi la o facultate au in general o auto-eficacitate in matematica mai mare decat colegii lor cu parinti cu asteptari reduse, atunci cand sunt comparati elevi cu performante scolare si statut socio-economic similare.
Autorii studiului definesc termenul de "auto-eficacitate" drept convingerea elevilor ca, prin actiunile lor, pot sa produca efectele dorite. "Aceasta convingere alimenteaza motivatia unui elev de a actiona sau de a persevera in fata dificultatilor", se arata in cadrul cercetarii, care precizeaza ca "auto-eficacitatea in matematica si performanta in matematica sunt puternic asociate".
Cercetatorii avertizeaza ca daca elevii nu cred in capacitatea lor de a indeplini anumite sarcini, atunci nu vor depune efortul necesar pentru a rezolva cu succes aceste sarcini. Deci "in timp ce o performanta mai buna in matematica duce la o mai mare auto-eficacitate, elevii cu o auto-eficacitate mai scazuta se confrunta cu un risc mai mare de a nu performa in matematica, indiferent de abilitatile lor reale".
Pe de alta parte, studiul arata ca increderea elevilor ca pot rezolva o cerinta matematica este legata de cat de des au intalnit cerinte similare la scoala. In consecinta, autorii cercetarii noteaza ca scolile pot promova auto-eficacitatea in matematica prin expunerea elevilor la mai multe tipuri de cerinte.
O alta concluzie a studiului se refera la diferenta cu care copiii inteleg problemele de matematica pura, fata de exercitiile de matematica aplicata: daca aproape toti elevii care au facut la clasa frecvent probleme de matematica pura spun ca se simt increzatori in rezolvarea unor asemenea probleme, raspunsurile difera atunci cand cerintele exercitiilor se leaga de situatii concrete din viata de zi cu zi. Cu alte cuvinte, elevii sunt mai putin increzatori in capacitatea lor de a rezolva probleme de matematica aplicata, chiar si atunci cand spun ca au intalnit frecvent astfel de cerinte in clasa.
Unul dintre motive este acela ca problemele de matematica aplicata sunt mai ambigue, presupun o diversitate mai mare si solicita atentia elevului nu doar asupra cerintei, ci si asupra contextului, spun oamenii de stiinta.
Descarca de aici rezultatele studiului
Cata incredere au elevii ca pot sa rezolve probleme de matematica - Studiu OECD
Citeste si:
0
2
