Noile dispozitii din Codul penal si Codul de procedura penala nu au avut intotdeauna un impact social benefic, potrivit concluziilor unui raport intocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Nu intotdeauna noile dispozitii din Codul penal sau din Codul de procedura penala au avut un impact social benefic sau, cel putin, acest impact e pus sub semnul intrebarii. E riscant, intr-adevar, de a contura concluzii ferme in acest sens, insa sunt situatii care ridica semne de intrebare asupra noii filosofii aduse de codurile penale", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala, potrivit Agerpres.

Un exemplu in acest sens il reprezinta, in opinia grupului de lucru, faptul ca numarul infractiunilor de vatamare corporala din culpa inregistrate pe rolul organelor judiciare a scazut, insa aceasta diminuare nu isi gaseste corespondent in realitatea sociala. Situatia ar fi determinata de modificarea conditiilor de incriminare, cum ar fi infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice, ramanand in afara protectiei oferite de legea penala fapte deosebit grave prin prisma prejudiciului suferit de victime.

Un alt exemplu il reprezinta unele variante ale infractiunii de furt cu circumstante agravante legale, potrivit vechiului Cod penal. Astfel, desi s-a considerat oportun ca in cazul furtului simplu, unora dintre variantele furtului calificat si furtului in scop de folosinta sa poata interveni impacarea, drept cauza care inlatura raspunderea penala, in opinia autorilor raportului ar trebui sa se analizeze daca reglementarea acestei posibilitati nu poate constitui o incurajare a fenomenului infractional.

In document se mai propune sa se analizeze daca se impune reincriminarea unor forme agravate ale unor infractiuni contra patrimoniului, respectiv a celor care au produs consecinte deosebit de grave, prejudiciile patrimoniale in astfel de situatii fiind foarte mari.

"Cu titlu de exemplu, infractiunea de inselaciune, al carei maxim de pedeapsa este mult prea scazut (5 ani inchisoare, indiferent de valoare prejudiciului, modul de operare si alte asemenea criterii), ceea ce atrage existenta unui termen de prescriptie foarte mic in conditiile in care investigatiile ce trebuie sa fie efectuate pot atinge un nivel de complexitate deosebit de ridicat", se precizeaza in raport.

Autorii documentului mai apreciaza ca succesul unor proceduri reglementate de noul Cod de procedura penala, reflectat in gradul de solutionare a cauzelor penale, este discutabil, asta desi initial se aprecia ca in felul acesta se vor recupera prejudiciile de catre victimele infractiunii si ca scopul procesului penal ar fi atins.

"Spre exemplu, procedura acordului de recunoastere a vinovatiei: numarul acordurilor de recunoastere a vinovatiei incheiate este cu mult mai redus in raport cu numarul trimiterilor in judecata, procedura este dominata de formalism, incheierea acordului presupunand formalitati multiple, iar in cazul in care instanta sesizata respinge acordul de recunoastere a vinovatiei si trimite dosarul procurorului in vederea continuarii urmaririi penale, procedura este reluata, cu cheltuirea astfel a unor resurse umane si materiale inutile, iar scopul institutiei nu pare a fi atins", se mai mentioneaza in raport.

Raport CSM: O reevaluare a noilor coduri este necesara ca urmare a multiplelor decizii ale Curtii Constitutionale

O reevaluare a noilor coduri si a tuturor institutiilor acestora este necesara, ca urmare a multiplelor decizii ale Curtii Constitutionale, se apreciaza in raportul CSM.

"Date fiind recentele si multiplele decizii ale Curtii Constitutionale, parte din ele schimband practic filosofia unor intregi institutii ale noilor coduri, cu impact direct asupra activitatii instantelor si parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor institutiilor acestora din perspectiva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, ale concordantei acestora cu Constitutia Romaniei, in lumina si a practicii recente a Curtii Constitutionale. Este in interesul cetateanului ca implementarea noilor coduri sa cunoasca predictibilitate si certitudine in aplicarea lor", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

Autorii considera ca reevaluarea codurilor din aceasta perspectiva ar trebui sa fie facuta sub egida Institutului National al Magistraturii, cu implicarea profesorilor de drept constitutional, civil, procedura civila, penal si procedura penala, a institutiei academice, precum si a altor personalitati de prestigiu din domeniu.

In document se apreciaza ca este greu de stabilit cauzele care au condus la situatia in care fiecare luna de aplicare a noilor coduri a adus noi decizii de neconstitutionalitate sau necesitatea modificarii lor.

"Este vorba de o inadecvare la realitatile sociale ale dispozitiilor din aceste coduri? Este o pozitie diferita a Curtii Constitutionale fata de redactorii codurilor si celor care au adoptat in Parlament aceste acte in intelegerea dinamicii si rolului institutiilor procedurale (in special a celor penale) de catre Curtea Constitutionala? Un lucru e cert: toate acestea au grevat negativ activitatea instantelor si parchetelor. Ca si expectanta justitiabililor", se mentioneaza in raport.

Raport CSM: Studiile si rapoartele premergatoare implementarii noilor coduri nu au avut intotdeauna predictii corecte

Studiile si rapoartele realizate anterior implementarii noilor coduri nu au avut intotdeauna predictii corecte, multe dintre concluzii si recomandari bazandu-se pe date care nu corespundeau realitatii, se arata in raportul CSM, citat de Agerpres.

"Desi in realizarea studiilor si rapoartelor au fost implicate resurse financiare importante (...), acestea nu au avut intotdeauna predictii corecte. Este adevarat ca toate cele trei studii au fost intocmite pe previziuni in raport cu noile cauze ce ar fi urmat sa intre pe rolul instantelor si parchetelor odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri, insa multe din concluzii si recomandari s-au bazat pe date necorespunzatoare realitatii, nefiltrate in raport cu date obiective, astfel ca aceste concluzii au fost in parte eronate, deficiente", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

In document se constata faptul ca un raport al Bancii Mondiale privind analiza functionala a sectorului juridic din Romania a fost mai aproape de realitatea imediata intrarii in vigoare a noilor coduri. De asemenea, materialul intocmit de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in anul 2013, desi s-a bazat pe datele furnizate de rapoartele mentionate, mai putin cel al Bancii Mondiale, a avut concluzii mai apropiate de realitatea si dinamica activitatii parchetelor.

In concluzie, studiile de impact realizate cu sume importante de bani anterior intrarii in vigoare a codurilor sunt apreciate ca fiind un esec.

"Pentru o corecta si reala punere in practica a unor astfel de studii, cu atat mai mult cu cat ele au ca tinta previziuni, este necesara, pe langa analiza competenta si obiectiva a datelor, crearea unei baze de date si realizarea unei metodologii unitare de analiza si previziune, pentru a evita risipirea inutila de resurse umane si financiare", se precizeaza in raport.

Raport CSM: O noua analiza a stadiului implementarii noilor coduri ar trebui facuta in anul 2017

O concluzie ferma si neechivoca privind beneficiul adus justitiabililor si eficientei activitatii instantelor si parchetelor de noile coduri nu poate fi desprinsa in acest moment, o noua analiza a stadiului implementarii fiind necesara in anul 2017, potrivit raportului.

"Timpul scurs de la intrarea in vigoare a celor patru noi coduri nu poate fi considerat suficient pentru o astfel de concluzie. Cu atat mai mult cu cat sunt factori care au contribuit si contribuie la lipsa unor confirmari intr-un sens sau altul, adica faptul ca aceste noi coduri au fost un real succes", se arata in raportul care analizeaza impactul noilor coduri - Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala.

Printre factorii care impiedica tragerea unor concluzii ne-echivoce se numara situatiile tranzitorii, in special in aplicarea noilor dispozitii din Codul de procedura civila, existenta unor acte normative care nu au legatura cu noile coduri si care au incarcat brusc rolul instantelor si, respectiv, au condus brusc la scaderea numarului de cauze si faptul ca a trecut mai putin de un an si jumatate de la intrarea in vigoare a noilor Coduri penal si de procedura penala, ceea ce reprezinta un interval de timp prea scurt pentru a contura o imagine exacta a beneficiilor aplicarii noilor dispozitii.

Alti factori sunt, conform raportului, modificarile multiple aduse noilor coduri, in special noilor Coduri penal si de procedura penala, dar si Codului de procedura civila, precum si deciziile Curtii Constitutionale, prin care au fost declarate neconstitutionale multe texte din noile coduri, cu implicatii efective asupra activitatii instantelor si parchetelor.

"Cu alte cuvinte, in masura in care putem vorbi de concluzii ca urmare a analizei facute prin prezentul raport, acestea sunt mai degraba concluzii de etapa. De aceea, Grupul face ca prima recomandare reluarea analizei, poate si pe alte baze factuale, inclusiv din punct de vedere calitativ, dar si din perspectiva pregatirii profesionale a judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar, peste doi ani de zile, un interval socotit suficient pentru a (re)vedea impactul implementarii noilor coduri, in ce masura indeplineste gradul de satisfacere a orizontului de asteptare al justitiabililor, dar si pentru evaluarea eficientei activitatii instantelor si parchetelor", se mai arata in document.

In vederea realizarii unei noi analize in anul 2017, se considera necesara constituirea, inca din toamna acestui an, a unei comisii mixte formata din reprezentanti ai Ministerului Justitiei, CSM, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Ministerului Public.

Rolul comisiei care a intocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activitatii instantelor si parchetelor, apoi sa inainteze CSM recomandari in vederea eficientizarii si imbunatatirii activitatii instantelor si parchetelor.

Analiza a fost realizata pe cinci paliere (obiective), legate intre ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrarii in vigoare a noilor coduri, un istoric dupa intrarea in vigoare, o analiza a datelor statistice si a dinamicii activitatii instantelor si parchetelor in raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura si concluziile/recomandarile grupului de lucru.