Persoanele cu HIV, dependentii de droguri si cei cu dizabilitati sunt cele mai discriminate categorii in Romania, iar politicienii sunt cei care discrimneaza cel mai mult, arata un sondaj efectuat la comanda Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), potrivit Mediafax.

Sondajul efectuat in luna august arata ca 87 la suta dintre romani au auzit despre fenomenul de discrimnare, iar 12 la suta, nu.

Dintre cei care au auzit de discriminare, 69 la suta cred ca este o problema actuala in Romania, iar 25 la suta nu, si, tot dintre acestia, 65 la suta cred ca discriminarea se manifesta des si foarte des, iar 28 la suta rar.

In opinia respondentilor, cele mai discriminate ar fi persoanele infectate cu HIV/SIDA (64 la suta dintre respondenti spun ca foarte mult si mult), apoi cele dependente de droguri (58 la suta), cele cu dizabilitati psihice (56 la suta) si cele cu dizabilitati fizice (54 la suta).

Romii sunt discriminati mult si foarte mult in opinia a 49 la suta dintre respondenti, romanii, acolo unde sunt minoritari, in opinia a 48 la suta dintre respondenti, iar etnicii maghiari pentru 19 la suta dintre respondenti.

Totodata, sub jumatate dintre respondenti considera ca sunt discriminati mult si foarte mult persoanele cu o alta orientare sexuala (49 la suta), copiii institutionalizati (48 la suta), varstnicii (38 la suta), tinerii (21 la suta), persoanele fara venituri (31 la suta), imigrantii (24 la suta), minoritatile religioase (19 la suta) si persoanele apartinand minoritatii evreiesti (14 la suta).

Femeile sunt discriminate mult si foarte mult in opinia a 28 la suta dintre respondenti, iar barbatii potrivit unei ponderi de 13 la suta.

Principalele motive ale discriminarii sunt lipsa de educatie (66 la suta dintre respondenti), nepasarea oamenilor fata de ceilalti semeni (49 la suta), lipsa de informatie (46 la suta), coruptia (44 la suta), lipsa tolerantei din societate (43 la suta), situatia financiara precara (42 la suta) si influenta mass-media (20 al suta).

Cei care discrimineaza in romania sunt in primul rand politicienii, potrivit unei ponderi de 59 la suta dintre respondenti, apoi oamenii obisnuiti (47 la suta), functionarii din institutiile publice (46 la suta), angajatii din firmele private (38 la suta), medicii (36 la suta), persoanele care lucreaza in mass-media (27 la suta) si cadrele didactice (25 la suta).

Cel mai ridicat nivel de discriminare este perceput pe piata muncii in materie de angajare si profesie, 63 la suta dintre respondenti sustinand ca acesta este ridicat si foarte ridicat, apoi in ceea ce priveste accesul la servicii de sanatate (55 la suta), accesul la servicii administrative si juridice (50 la suta), accesul la educatie (49 la suta), in ceea ce priveste obtinerea de bunuri, facilitati si accesul in locuri publice (43 la suta) si libera alegere a domiciliului (27 la suta).

Insa daca ar avea la dispozitie un buget pentru a reduce discriminarea in Romania, respondentii ar aloca cel mai mult - o treime - in domeniul sanatatii, apoi un sfert pentru educatie, 17 la suta in domeniul muncii, 12 la suta in domeniul demnitatii personale si doar 9 la suta in domeniul serviciilor publice administrative si juridice.

Intrebati daca in Romania lucrurile merg intr-o directie buna sau intr-una gresita, 61 la suta dintre respondenti au ales a doua varianta, cu variatii de la 64 la suta dintre cei cu maxim opt clase si 53 la suta dintre cei cu studii universitare si post-universitare, si de la 62 la suta in mediul rural, la 57 la suta in Capitala si la 48 la suta in mediul urban (100.001 - 200.000 de locuitori).

Cercetarea a fost realizata de TNS pentru Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii pe un esantion de 1.406 romani de peste 18 ani, reprezentativ la nivel national.