CNADNR a reactionat in stil mafiot la iesirile publice a trei functionari care si-au asumat rolul de avertizori de integritate, spune ActiveWatch, care cere companiei sa anuleze masurile luate impotriva angajatilor si sa verifice urgent cele semnalate de acestia, relateaza Mediafax. In ultimele saptamani, trei functionari din Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) au semnalat prin intermediul presei o serie de nereguli administrative grave in activitatea companiei, aminteste ActiveWatch.

"Drept raspuns, institutia a declansat o cercetare disciplinara impotriva lor si le-a suspendat temporar contractele de munca pana la incheierea cercetarii. Aceasta actiune are scopul vadit de a sanctiona curajul acestora, dar mai ales de a descuraja salariatii CNADNR care ar fi tentati sa denunte neregulile din companie. Institutia urmareste prin aceste masuri sa oculteze informatiile privind eventualele nereguli administrative si sa-si protejeze imaginea sanctionand curajul functionarilor care au informat publicul si autoritatile despre posibile nereguli in administrarea CNADNR", arata ActiveWatch.

Potrivit ONG-ului, CNADNR face astfel dovada unei "inadmisibile necunoasteri a legii".

Legea avertizorului public de integritate nr. 571/2004 spune clar ca avertizorii nu au obligatia de a se adresa in prealabil unor instante interne, ci se pot adresa direct mass-mediei atunci cand doresc sa expuna anumite nereguli, ilegalitati, abuzuri, proastei administrari a resurselor publice. Articolul 6 din lege contine sintagma "alternativ sau cumulativ", ceea ce inseamna ca sesizarea poate fi adresata oricaruia dintre destinatarii prevazuti de lege si ca este suficient sa fie adresata unui singur destinatar pentru ca persoana care a facut-o sa fie considerata avertizor de integritate si, in consecinta, sa beneficieze de protectia prevazuta de legea pentru avertizori, atrage atentia ActiveWatch.

Mai mult, in cazul avertizarii in interes public, nu se aplica normele deontologice sau profesionale de natura sa impiedice avertizarea in interes public, potrivit articolului 5 din lege.

"Dincolo de faptul ca buna-credinta a avertizorului este prezumata de lege (institutia trebuie sa probeze contrariul), consideram ca toate dezvaluirile facute de cei trei prin intermediul presei trec proba bunei-credinte, atat prin subiectul dezvaluirilor (preocupare pentru buna gestionare a resurselor publice), cat si prin intentie (faptele semnalate fusesera anterior semnalate conducerii institutiei, dar aceasta nu a intervenit pentru a le remedia). Mai grav, cei trei sustin ca au fost hartuiti si intimidati atunci cand au sesizat conducerii diferitele nereguli constatate, ceea ce justifica o data in plus decizia lor de a se adresa presei", mai arata ActiveWatch.

Reprezentantii ActiveWatch solicita CNADNR sa respecte legea, sa anuleze imediat masurile declansate impotriva celor trei salariati si sa declanseze urgent o ancheta care sa verifice cele semnalate de acestia.

"De asemenea, recomandam celor trei salariati sanctionati de conducerea CNADNR si tuturor functionarilor dornici sa expuna nereguli sau incalcari ale legii sa se puna la adapostul legii avertizorului de integritate (Legea 571/2004)", se mai spune in comunicat.

Alin Goga, director adjunct de investitii al Regionalei din Craiova a CNADNR, a afirmat la sfarsitul lunii iulie, la Realitatea TV, ca tronsonul de autostrada Sibiu-Orastie ar trebui inchis, in contextul in care circulatia se desfasoara in conditii nesigure, iar singura solutie ramane reconstruirea sa.

"Va spun ca suntem ca la <>: ce am construit si am platit: 150 de milioane de euro trebuie sa scoatem tot afara si - am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toata lumea - in conditiile in care am stiut ca receptionam un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o luna de zile am fost la o alta emisiune si dupa patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca maine DNA-ul sa fie la CNADNR. Nu poate sa ramana asa. Paroxismul la care s-a ajuns in CNADNR e departe de orice inchipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 pana in prezent. Sunt bani care s-au dus si pe intretinere, pe investitii, reabilitari si avem o retea care e jalnica pentru ca totul porneste din interior: 6.000 de oameni si 10 la suta sunt ingineri de drumuri si poduri. Acolo doar 10 la suta sunt ingineri de drumuri, intr-o companie eminamente tehnica. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. In conditiile in care am angajat toate specializarile exotice, gasiti papagali de toate culorile. Fiecare director si-a angajat toate rudele. Nu este de astazi, se perpetueaza", a spus atunci Goga.

Suspendat de CNADNR dupa ce a vorbit despre ilegalitatile din companie, el a declarat recent intr-un interviu acordat Gandul ca unii directori din Compania de Drumuri si Autostrazi au case mai mari decat palatul Versailles, desi au lucrat toata viata la stat, si au semnat contracte a caror valoare a crescut de zece ori, bazate pe "caiete de sarcini manusa, pentru anumite firme".

"Daca se ia spaga in CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decat Versailles-ul si au lucrat toata viata lor la stat. Mai e o problema, au gestionat contracte care si-au marit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe niste caiete de sarcini doar la anumite firme, adica erau facute caiete de sarcini manusa, pentru anumite firme", a spus el.

Un alt angajat al companiei, Stefan Scorus, care a fost director al Directiei achizitii cu finantare externa din cadrul CNADNR, a declarat, la Digi 24, ca in institutie trebuie facut un control.

"Poate domnul ministru prin Corpul de control sau prim-ministrul prin Corpul sau de control sa dispuna o ancheta si la CNADNR. Acolo sunt lucruri mult mai grave decat ceea ce spun colegii mei, iar dovezile sunt acolo. Nu trebuie decat sa vina un corp de control, un organ de cercetare abilitat", a declarat Stefan Scorus.

Liviu Costache, director comercial la CNADNR, a povestit, la Realitatea TV, ca in 2011 a fost demis dupa ce a descoperit mai multe nereguli la Podul Giurgeni.

"La Giurgeni era un cuib al furtului desavarsit. Acolo, fiecare om avea tura lui la care se furau bani, bani care se furau de la CNADNR. In loc sa se incaseze, se lua numai jumatate. De regula la camioane. Am inceput sa cercetam si sa luam masuri. Un coleg care lucra la Giurgeni ma suna si-mi spune: ￯Domnul Costache, aveti grija, ca auzi ce se aude pe-aici prin sat pe la Giurgeni: Au strans astia 100.000 de euro si o sa-i dea cui trebuie sa va schimbe￯. La doua saptamani primesc hartia de schimbare. La Giurgeni, din 30, patru au ramas, fiindca nu furasera. I-am controlat pe toti ca sa nu existe discutie, mai multe ture si asa mai departe. Dupa care am trecut la Fetesti. La Fetesti - surprise - acelasi lucru", a declarat Costache.

In urma acestor controale, rata de colectare a banilor la Giurgeni a crescut cu 20 la suta, a mai spus Liviu Costache.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a cerut, in 17 august, Corpului de control sa efectueze verificari la CNADNR, in urma declaratiilor facute de angajatii companiei in presa.

"Ministerul isi exercita dreptul si obligatia de a verifica informatiile aparute in presa. In masura in care acestea vor fi intemeiate, se vor lua masurile necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor. De asemenea, in cazul in care se va impune, vor fi sesizate institutiile abilitate. Consider ca eventualele sesizari ar trebui facute mai intai la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor institutii. Aparitia doar in presa nu rezolva problema si poate fi interpretata ca un gest subiectiv. Din acest motiv, solicit ca atat in Ministerul Transporturilor, cat si in companiile din subordinea si sub autoritatea acestuia, sa fie promovat dialogul ca element esential in solutionarea conflictelor", a declarat ministrul de resort, Iulian Matache.