Curtea de Apel Bucuresti a decis ca este admisibila in principiu judecarea contestatiei prin care DNA solicita anularea deciziei de achitare in cazul Marianei Rarinca, femeia acuzata ca a santajat-o pe sefa ICCJ, Livia Stanciu.

De asemenea, judecatorii au admis si o cerere a DNA de preschimbare a termenului de judecata, urmand ca aceasta contestatie sa fie judecata pe fond in luna august, dupa ce anterior termenul fusese stabilit pentru 2 septembrie.

• Cititi si analiza despre verdictul in acest caz - "Ceva cu adevarat socant in cazul Rarinca":  "Ce mi s-a parut adevarat socant, citind din scoarta in scoarta motivarea, este ca nici macar Rarinca nu se considera nevinovata, ci a sustinut mereu ca se face vinovata de o infractiune mai putin grava, motiv pentru care a si cerut reincadrarea faptei de santaj in alta fapta penala mai putin grava: hartuire. (...) De ce n-ar fi insa decizia de achitare o sinistra eroare judiciara? Cum de au gresit atatia judecatori inaintea celor doi?"

DNA a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie în care invocă faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparţială la judecarea dosarului.

În acest sens, procurorii anticorupţie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi Risantea Găgescu - judecătorul acestei cauze -, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei Supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.

Dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înţelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuţia plecând de la situaţii ipotetice.

Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară şi cazurile de casare, pe care le confundă şi creează ideea clară că o soluţie de achitare este rezultatul erorii judiciare:

"Stanciu Livia: ... Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs? Ca să înţeleg şi eu...

Găgescu Risantea: Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. (...) Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

Stanciu Livia: Sau invers.

Găgescu Risantea: Sau invers - condamnările. Deci este singura... dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată...".

Procurorii mai susţin că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.

DNA consideră că judecătoarea s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză.

Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a fost achitată pe 21 mai de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare.